Coaliția de partide PNL-PSD-PMP-Forța Dreptei-REPER, care îl susține în Consiliul Local Sector 1 pe primarul Sectorului 1, George Tuță (PNL), a votat ieri un proiect controversat de restaurare a fațadelor la Ansamblul „Sf. Ecaterina”, cu o majorare inexplicabilă de buget, de aproape 4,7 ori mai mare față de anul 2024.
Concret, în mandatul lui Clotilde Armand, pe 16 mai 2024, Consiliul Local Sector 1 a aprobat un proiect de reabilitare a fațadelor la Ansamblul „Sf. Ecaterina” (Bd. Mareșal Al. Averescu nr. 17), fără nicio reabilitare interioară, care include:
- Pavilionul Central (unde se oficiază căsătoriile);
- Galeriile de acces și Porțile Triumfale (gheretele de intrare);
- Intervenții punctuale la alte trei pavilioane (Administrativ, PP1 și PP2).
Bugetul inițial (2024): 3.694.829 lei fără TVA.
Surpriza din mandatul lui George Tuță: Proiectul a fost reluat identic (fără nici măcar o modificare de formă, ceea ce ar fi impus reluarea avizelor pentru un monument istoric), dar cu un buget exploziv: 17.335.740 lei – de 4,7 ori mai mare decât valoarea inițială.
Coaliția de partide PNL-PSD-PMP- REPER- Forța Dreptei, care îl susține în Consiliul Local Sector 1 pe primarul Sectorului 1, George Tuță (PNL), a votat ieri acest proiect, iar împotriva lui au fost consilierii locali USR.
Consilierul local USR, Andrei Nicolaescu, a criticat aceste măriri de costuri: „Proiectul are exact aceeași descriere, un proiect foarte bun, doar că indicatorii de preț au fost modificați. Acum sunt 14 milioane de lei fără TVA. Este o sumă foarte mare. Inflația nu a fost atât de mare încât să justifice aceste costuri. Lucrările sunt binevenite, dar nu la aceste sume.”
În urma votului de ieri, dat de coaliția de partide PNL-PSD-PMP- REPER- Forța Dreptei, rămân întrebările:
- De ce? Ce s-a schimbat între cele două mandate pentru a motiva o creștere atât de abruptă?
- Unde se duc banii? Lucrările rămân aceleași, avizele sunt aceleași, iar ansamblul este protejat ca monument istoric.
- Cine beneficiază? Un proiect aprobat în grabă, fără transparență, cu un buget inflamat artificial ridică semne serioase de risipă sau deturnare de fonduri publice.
Concluzie: Dacă nu există o explicație documentată și verificabilă pentru această majorare de 4,7 ori, diferența de 13,6 milioane lei poate fi interpretată drept un potențial prejudiciu pentru bugetul public – un caz clasic de supra-facturare sau alocare abuzivă de resurse. În lipsa transparenței, singura certitudine este că se aruncă cu banii publici, fără niciun respect față de comunitate.
Un astfel de caz clasic de umflare a costurilor ar merita o investigație din partea organelor de control (ANAP, DNA, Curtea de Conturi etc) sau cel puțin o dezbatere publică cu experți independenți în restaurare și finanțe publice.
