NewsCenter.ro dezvăluie detalii din mega-dosarul de evaziune fiscală Murfatlar, privind pe Irina Tănase, fostă șefă a Serviciului Autorizări în Direcția Generală a Vămilor, care a fost reținută de DNA, în 2016, și arestată la domiciliu.
Noul șef al Autorității Vămale Române, Alexandru Bogdan Bălan, numit în funcție săptămâna trecută de premierul Ilie Bolojan la propunerea ministrului Finanțelor, Alexandru Nazare, a numit-o pe Irina Tănase în funcția de directoare de cabinet, potrivit G4Media.ro.
Irina Tănase ocupa anterior poziția de șef serviciu în cadrul Serviciului Supraveghere și Control Vamal – Birou Vamal de Interior Poștă – în Direcția Regională Vamală București.
Potrivit unor surse Profit.ro, Irina Tănase a fost în cărți pentru a ocupa o poziție de vicepreședinte la Autoritatea Vamală Română, dar nu a trecut de verificările efectuate de instituțiile statului.
Mega-dosarul de evaziune fiscală
Irina Tănase a făcut parte, în 2016, din lotul de inculpați în dosarul de evaziune fiscală instrumentat de DNA și cunoscut drept „Dosarul Murfatlar”. Procurorii suspectau o fraudă de 600 milioane de lei la bugetul de stat din comerțul cu alcool.
Irina Tănase a fost reținută de procurorii DNA în septembrie 2016, alături de alți funcționari ANAF și de oamenii de afaceri Constantin Cîrciumaru, Cătălin Bucura, Gheorghe Zlotea, Gheorghe Cosmin Popescu, Cătălin Florian Vasilescu și Sorin Vasile Săvoiu. Ea a fost pusă, atunci, sub arest la domiciliu.
Între timp însă, Irina Tănase a scăpat de dosar prin prescrierea faptelor, după cum a arătat o investigație G4Media din 2023. O bună parte a dosarului Murfatlar s-a prescris în fișetele procurorilor DNA, după cum arăta chiar rechizitoriul consultat de G4Media.ro.
Acuzațiile procurorilor DNA
NewsCenter.ro a analizat motivarea Curții de Apel București, din 18 octombrie 2016, semnată de judecătorul Ciprian-Alexandru Ghiță, cel care a decis ca Irina Tănase să fie cercetată în arest la domiciliu.
Concret, Irina Tănase era cercetată pentru mai multe infracțiuni de abuz în serviciu legate de modul în care a autorizat societățile Murfatlar România SA și Euroavipo SA.
Judecătorul de drepturi și libertăți a constatat că, din probele administrate în cauză, rezulta presupunerea rezonabilă că aceasta ar fi săvârșit infracțiunile pentru care s-a pus în mișcare acțiunea penală.
„Astfel, exista presupunerea rezonabilă că inculpata Tănase Irina, în calitate de membru al Comisiei pentru autorizarea operatorilor de produse supuse accizelor armonizate, împreună cu Comăniță Viorel, președinte al Comisiei, Toma Ioana, Diaconescu Daniel și Negruțiu Monica, membri ai Comisiei, la data de 30.01.2012, a reautorizat antrepozitele fiscale de producție deținute de SC Murfatlar România SA în Murfatlar, jud. Constanța, cu încălcarea dispozițiilor art. 206^23 alin. 1 pct. g) din Legea nr. 571/2003 în vigoare la data faptei, cu consecința accesului SC Murfatlar România SA pe piața producătorilor de alcool și băuturi alcoolice cu încălcarea dispozițiilor regimului de antrepozitare, a producerii unei pagube de 108.729.285 lei bugetului general consolidat și a obținerii unui folos de către SC Murfatlar România S.A., care constă în obligațiile fiscale neachitate la bugetul general consolidat.
De asemenea, inculpata Tănase Irina, în calitate de director al Direcției de autorizări și tarif vamal din cadrul ANV, care, în perioada 09.07.2012 – 13.08.2012, în mod repetat, nu și-a îndeplinit atribuțiile de serviciu prin aceea că nu a emis decizia de suspendare a autorizației de antrepozit fiscal deținută de SC Euroavipo S.A., în condițiile în care cunoștea că această societate înregistra accize restante cu mai mult de 5 zile față de termenul legal de plată, astfel încât a permis societății menționate să funcționeze în continuare și să acumuleze accize restante, producând o pagubă de 19.108.843 lei bugetului general consolidat.
Tot inculpata Tănase Irina, în calitate de director al Direcției de autorizări și tarif vamal din cadrul ANV, care, în perioada 10.05.2012 – 10.12.2012, în mod repetat, nu și-a îndeplinit atribuțiile de serviciu prin aceea că nu a emis decizia de suspendare a autorizațiilor de antrepozit fiscal deținute de S.C. Murfatlar România S.A., în condițiile în care cunoștea că această societate înregistra accize restante cu mai mult de 5 zile față de termenul legal de plată, astfel încât a permis societății menționate să funcționeze în continuare și să acumuleze accize restante, producând o pagubă de 15.649.999 lei bugetului general consolidat.”
De ce a fost cercetată în arest la domiciliu
Potrivit Curții de Apel București, cercetarea în libertate a Irinei Tănase și a unui coleg, cercetat în dosar, prezenta un „pericol pentru ordinea publică, pericol derivat din modul și circumstanțele în care infracțiunile au fost săvârșite.”
„Astfel, în ceea ce o privește pe inculpata Tănase Irina, trebuie reținut că, în ședința din 30.01.2012 a Comisiei pentru autorizarea operatorilor de produse supuse accizelor armonizate, a votat pentru autorizarea SC Murfatlar România SA, deși societatea nu îndeplinea condițiile de autorizare, iar inculpata nu a cerut verificarea situației contribuabilului, deși anterior, în cursul anului 2011, dispusese suspendarea autorizației pentru neplata obligațiilor fiscale (decizia nr. 125 din 25.05.2011).
De altfel, chiar la emiterea deciziei nr. 157 din 10.04.2012, inculpata a avut în vedere că S.C. Murfatlar România S.A. înregistra obligații fiscale restante încă din luna ianuarie 2012.
Mai mult, în procedura autorizării SC Euroavipo SA, cu adresa nr. 30397/SA/01.06.2011, Direcția de Autorizări din cadrul Autorității Naționale a Vămilor, prin director Tănase Irina, a comunicat solicitantului SC Euroavipo SA că a clasat cererea de autorizare până la clarificarea unor aspecte care au rezultat ca urmare a analizei efectuate conform prevederilor legale în vigoare asupra documentației care a însoțit solicitarea.
În cuprinsul adresei nr. 30397/SA/01.06.2011 semnată de inculpata Tănase Irina au fost menționate 11 aspecte care trebuie clarificate de solicitant, inclusiv acela cu privire la îndeplinirea condiției prevăzute de art. 206^23 alin. 1 lit. g) din Legea nr. 571/2003, cu privire la care inculpata a comunicat că, din certificatul de atestare fiscală pentru persoane juridice nr. 987106/09.05.2011 eliberat de D.G.A.M.C. la 31.03.2011, S.C. Euroavipo S.A. figura cu obligații de plată la buget și cu o cerere de rambursare/compensare TVA încă nesoluționată.
Ca urmare, riscul ca SC Murfatlar România S.A. să nu îndeplinească condițiile de autorizare din cauza obligațiilor fiscale restante era cunoscut de inculpată la 30.01.2012, iar modul de aplicare a dispozițiilor art. 116 din Codul de procedură penală era cunoscut de inculpată la 01.06.2011.
De asemenea, adresa din 01.06.2011 arată că certificatul de atestare fiscală nu este doar o formalitate în dosarul de autorizare, ci chiar este verificat de funcționarii publici cu atribuții în domeniu.
Consecințele directe și indirecte ale deciziei de admitere a cererii de autorizare puteau fi cunoscute de inculpată încă de la momentul luării acesteia: în susținerea cererii de autorizare societatea a depus informații cu privire la capacitatea de producție a echipamentelor și instalațiilor, cu privire la capacitatea tehnologică de producție, iar, în cazul SC Murfatlar România SA, pentru că era vorba de o reautorizare, capacitatea reală de producție a societății era deja cunoscută.
De altfel, chiar inculpata Tănase Irina a emis o decizie de calcul a garanției (decizia nr. 044 din 16.02.2011).
Prin săvârșirea infracțiunilor pentru care s-a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale, inculpata Tănase Irina a contribuit la prejudicierea bugetului general consolidat cu suma totală de 143.488.127 lei (aproximativ 30 milioane de euro).
Unde este meritocrația?
Motivul pentru care judecătorul a decis ca Irina Tănase să fie cercetată în arest la domiciliu are legătură cu o altă persoană implicată în acest caz, Ioana Toma, cercetată pentru fapte similare, pentru care DNA a solicitat doar măsura arestului la domiciliu:
„Circumstanțe personale ale inculpaților (lipsa antecedentelor penale, studii superioare și existența unor copii minori în întreținere), nu pot justifica la acest moment procesual luarea față de inculpați a măsurii preventive a controlului judiciar.
Însă aceste circumstanțe, precum și modul în care se presupune că inculpații Tănase Irina și Lascu Cristian George și-au desfășurat activitatea infracțională, similar celui în care a acționat inculpata Toma Ioana, față de care D.N.A. a propus doar măsura arestului la domiciliu, determină judecătorul de drepturi și libertăți să aprecieze că față de inculpații Tănase Irina și Lascu Cristian George nu se impune luarea măsurii arestării preventive, fiind suficientă, necesară și proporțională măsura preventivă a arestului la domiciliu.”
Cazul Irinei Tănase arată, încă o dată, cum persoane cu trecut controversat ajung să ocupe funcții cheie în stat. Dacă România își dorește o administrație credibilă și eficientă, atunci numirile în poziții de conducere trebuie să se facă exclusiv pe criterii de meritocrație, iar oamenii promovați să fie ireproșabili.
