CCR analizează contestațiile privind pensiile private
Curtea Constituțională a României (CCR) va discuta pe 5 noiembrie sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ) și a partidului AUR referitoare la reglementările legii privind plata pensiilor private, adoptată pe 8 octombrie de Camera Deputaților. Această lege stabilește condițiile în care participanții pot retrage banii din Pilonul II și III.
Detalii despre legea pensiilor private
Legea a fost adoptată de Parlament, cu excepția votului dat de partidul POT, care s-a abținut, iar AUR a votat împotrivă. Propunerea inițială a Guvernului permitea retragerea a maximum 30% din economiile acumulate la pensionare, restul urmând a fi plătit eșalonat pe o perioadă de opt ani. Totuși, la Senat s-a introdus o excepție pentru bolnavii de cancer, care pot retrage întreaga sumă într-o singură tranșă, la cerere. Legea vizează atât Pilonul II, cu aproximativ 8,4 milioane de contribuabili, cât și Pilonul III, care are peste 939.000 de participanți. Anterior, românii puteau retrage suma integrală din fondurile de pensii private.
Argumentele ÎCCJ
ÎCCJ susține că sumele acumulate în conturile individuale din Pilonul II reprezintă proprietatea privată a participanților, iar administratorii fondurilor au un drept de gestiune. Instanța consideră că limitarea valorii pensiei lunare la indemnizația socială pentru pensionari și determinarea valorii pensiei viagere de către furnizor constituie o ingerință nejustificată asupra dreptului de proprietate și libertății contractuale, contrar prevederilor constituționale. Magistrații subliniază că, în absența unui scop clar și a unei compensații adecvate, ingerința devine o privare de proprietate nejustificată.
Poziția AUR
AUR acuză Guvernul de o „furtă” a pensiilor românilor din Pilonul II și III, afirmând că inițiativa legislativă reprezintă o încercare de a submina încrederea contribuabililor. Partidul consideră că modificările legislative favorizează administratorii fondurilor și statul, în detrimentul pensionarilor, care își văd controlul asupra propriilor economii diminuat. AUR subliniază că sistemul de pensii a funcționat timp de aproape două decenii cu reguli clare, iar modificările recente pot genera un precedent periculos prin care regulile pot fi schimbate oricând.
Concluzie
Contestațiile înaintate de ÎCCJ și AUR la CCR subliniază tensiunile legate de reglementările pensiilor private în România și posibilele implicații asupra dreptului de proprietate al cetățenilor, ceea ce ar putea influența încrederea în sistemul de pensii private pe termen lung.
