Alegerile prezidențiale în Benin
Duminica aceasta, la patru luni după o tentativă de lovitură de stat eșuată, Benin va organiza alegeri prezidențiale. Aceste alegeri sunt percepute mai degrabă ca o „coronare” decât ca o competiție. Patrice Talon, președintele actual din 2016, nu poate candida din nou după ce a îndeplinit două mandate de câte cinci ani. Candidatul care va câștiga duminică va avea oportunitatea de a candida pentru două mandate de câte șapte ani, ca urmare a unei modificări controversate a constituției care a extins durata mandatelor prezidențiale.
Candidatul favorit și contextul electoral
Romuald Wadagni, ministrul finanțelor, a fost desemnat candidatul coaliției de guvernare fără primare și este favorit să câștige alegerile. Potrivit publicației Africa Confidential, drumul către victoria lui Wadagni a fost curățat cu o eficiență necruțătoare, alți posibili candidați fiind eliminați sau îndepărtați. Wadagni, care vorbește fluent engleza și a fost un tehnocrat în Statele Unite, este considerat arhitectul stabilității fiscale recente a Beninului. El a promis implementarea educației gratuite și crearea de locuri de muncă, promisiuni atractive pentru o țară în care tinerii constituie mai mult de jumătate din populație.
Implicarea în politică și criticile la adresa regimului
În cazul în care Wadagni câștigă, el va deveni unul dintre cei mai tineri lideri de pe continent, unde media de vârstă a președinților este de 65 de ani. Totuși, criticii lui Talon susțin că acesta este un lider autoritar care a reprimat disidența, în ciuda dezvoltării vizibile din țară. Nemulțumirea a dus la tentativa de lovitură de stat din decembrie, iar soldații au acționat și din cauza creșterii atacurilor jihadiste la granițele cu Burkina Faso, Niger și Nigeria.
Libertatea presei și drepturile omului
Mai multe ziare au fost închise de autorități după ce au publicat informații critice la adresa guvernului. Hugues Sossoukpè, un jurnalist aflat în exil, a fost arestat pe teritoriul ivorian de către agenți beninezi și rămâne în închisoare, fiind etichetat „activist cibernetic periculos care promovează terorismul”. Dieudonné Dagbéto, șeful Amnesty International Benin, a subliniat că spațiul civic continuă să se restrângă, cu atacuri asupra mass-media independente și arestări arbitrare pentru disidență. Există și îngrijorări cu privire la transformarea Beninului într-un stat cu un singur partid, deoarece în 2024 parlamentul a crescut pragurile pentru candidatură, cerând partidelor să obțină cel puțin 10% din voturi pentru a obține locuri și ca un candidat prezidențial să fie susținut de cel puțin 15% din primarii și legislatorii țării.
Situația opoziției
În alegerile legislative din ianuarie, coaliția de guvernare a câștigat toate cele 109 locuri, în condițiile în care partidele de opoziție au avut dificultăți în a îndeplini cerințele. Aproximativ 36% din cei 7,8 milioane de alegători înregistrați s-au prezentat la vot. Cea mai semnificativă opoziție împotriva lui Wadagni provine de la fostul ministru al culturii Paul Hounkpè, de la partidul Cowry Forces for an Emerging Benin (FCBE), considerat un candidat simbolic după ce a ajuns la un acord cu coaliția de guvernare. Partidul principal de opoziție, Democrații, nu va prezenta candidați, dar nu a cerut boicotarea alegerilor, suspendând totuși aproximativ douăzeci de membri pentru activități anti-partid.
Concluzie
Alegerea lui Wadagni ar putea marca o continuare a tendințelor autoritare în Benin, consolidând puterea actualului regim și afectând perspectivele democratice în regiune.
