Zi tumultoasă pentru Executiv: deciziile de austeritate ale lui Bolojan, în atenția magistraților constituționali
Contextul politic actual
Azi, Curtea Constituțională a României (CCR) dezbate nouă sesizări care contestă măsurile de austeritate ale Guvernului Bolojan, menite să reducă deficitul bugetar. O decizie de declarare a acestor legi ca neconstituționale ar putea duce la un eșec major al Executivului și, posibil, la pierderea sprijinului politic pentru Ilie Bolojan, generând astfel o nouă criză politică.
Detalii despre dezbateri
Ședința CCR este programată pentru miercuri, la ora 10:00, și include contestări în principal din partea formațiunilor AUR, SOS România și POT. Printre legile contestate se numără:
- Legea privind stabilirea unor măsuri de redresare și eficientizare a resurselor publice;
- Legea privind eficientizarea activității unor autorități administrative autonome;
- Legea pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 109/2011 referitoare la guvernanța corporativă;
- Legea pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniul sănătății.
AUR a transmis un comunicat în care acuză o procedură abuzivă de asumare a răspunderii, subliniind gravitatea excepțională a încălcărilor constituționale și un atac sistematic asupra separației puterilor în stat.
Critica legilor propuse
Formațiunea AUR consideră că invocarea urgenței pentru a justifica aceste măsuri este o fraudă constituțională. Problemele economice și criza din sănătate sunt descrise ca fiind de lungă durată, iar utilizarea unei „urgențe” artificiale este criticată ca fiind o sfidare a principiului bunei-credințe în democrație.
Sesizarea din partea ICCJ
Pe lângă contestațiile menționate, Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) a sesizat CCR privind o lege care modifică regimul pensiilor pentru magistrați. ICCJ a subliniat că această lege încalcă 37 de decizii ale CCR și principii fundamentale ale statului de drept, inclusiv independența justiției și legalitatea.
Legea contestată permite judecătorilor și procurorilor să se pensioneze la vârsta standard, cu o pensie de serviciu limitată la 70% din venitul net avut în ultima lună de activitate.
Concluzie
Deciziile CCR privind aceste legi vor avea un impact semnificativ asupra stabilității politice și a funcționării instituțiilor democratice din România, având potențialul de a influența atât guvernarea actuală, cât și viitorul sistemului judiciar.
