Presiunea asupra lui Ursula von der Leyen
Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, se confruntă cu o presiune tot mai mare din partea europarlamentarilor pentru a „demonstra leadership” și a menține credibilitatea politică a UE prin adoptarea unei abordări mai ferme față de guvernul Israelului, în contextul catastrofei umanitare din Gaza.
Discursul din Parlamentul European
Von der Leyen urmează să se refere la rolul UE pe scena mondială în discursul său anual „starea Uniunii” adresat Parlamentului European, unde va prezenta agenda pentru anul următor. Critica din partea centriștilor și a stângii se intensifică, aceștia afirmând că Comisia sa pare „deconectată” de situația de pe teren și că trebuie să adopte o linie mai dură împotriva administrației lui Benjamin Netanyahu.
Încercările UE și sancțiunile propuse
Uniunea Europeană a constatat că Israelul încalcă obligațiile privind drepturile omului și a întocmit o listă de posibile sancțiuni; însă a evitat acțiunile concrete din cauza diviziunilor profunde între cele 27 de state membre. În iulie, Comisia a propus o suspendare parțială a participării Israelului la programul de cercetare Horizon de 94 de miliarde de euro, dar nu a reușit să obțină majoritatea necesară, fără sprijinul unor state mari, precum Germania și Italia.
Discuțiile despre Gaza
Șefa politicii externe a UE, Kaja Kallas, a declarat europarlamentarilor că Europa nu este unită în privința Gazei: „Opțiunile noastre sunt clare și rămân pe masă, dar statele membre nu sunt de acord cu privire la modul în care să facă guvernul israelian să schimbe cursul… Nu putem acționa ca o uniune până când statele membre nu împărtășesc aceeași viziune asupra a ceea ce trebuie făcut.”
Asistența umanitară și reacțiile liderilor europeni
UE a declarat că o parte din ajutoare a ajuns în Gaza după semnarea unui acord umanitar cu Israel în iulie, dar că „nu a fost suficient”. Iratxe García Pérez, liderul socialiștilor din Parlamentul European, a afirmat că acordul a fost folosit ca „scuză… pentru a nu lua măsuri împotriva guvernului Israelului.”
Apeluri la acțiune
García Pérez a cerut ca von der Leyen să înceteze tăcerea, subliniind că „nu putem fi complici când avem un guvern israelian care asasinează atâtea zeci de mii de oameni.” Hilde Vautmans, europarlamentar belgian liberal, a avertizat că Europa riscă să își piardă credibilitatea, afirmând că „această foamete nu este un dezastru natural; este un act politic.”
Propuneri de suspendare a acordului UE-Israel
Vautmans a redactat o rezoluție prin care se solicită suspendarea părții comerciale a acordului de asociere UE-Israel și utilizarea influenței pentru a preveni obstacolele suplimentare în calea soluției cu două state, inclusiv sancțiuni mai dure împotriva coloniștilor israelieni violenți din Cisiordania. Rămâne neclar dacă textul său, care va fi supus la vot joi, va obține sprijin din partea altor grupuri, inclusiv din partea Partidului Popular European al lui von der Leyen și a socialiștilor.
Critica din partea europarlamentarilor verzi
Bas Eickhout, co-lider al europarlamentarilor verzi, a afirmat că executivul UE pare „deconectat”, repetând declarații în favoarea soluției cu două state fără a lua în considerare acțiunile guvernului israelian care complică realizarea acesteia. Eickhout a comparat abordarea von der Leyen față de Gaza cu cea față de Ucraina, subliniind că, pentru a avansa, este necesar ca Comisia să propună măsuri.
Scrisoarea foștilor europarlamentari
Separat, 116 foști europarlamentari i-au scris lui von der Leyen și Kallas, solicitând suspendarea acordului de asociere UE-Israel. Printre semnatari se numără foști politicieni din centrul-dreapta până în extrema stângă, inclusiv fostul diplomat-șef al UE, Josep Borrell, care a devenit un critic vocal al abordării UE față de Israel.
Concluzie
Presiunea asupra lui Ursula von der Leyen de a adopta o poziție fermă față de Israel reflectă tensiunile interne din UE și poate influența semnificativ politica externă a Uniunii în contextul crizei umanității din Gaza.
