Propunerea de excludere a judecătorilor CCR
Deputatul USR Alexandru Dimitriu a anunțat că va depune luni o cerere la Curtea Constituțională (CCR) pentru încetarea mandatelor celor patru judecători care au absentat de la ultimele două ședințe: Cristian Deliorga, Gheorghe Stan, Bogdan Licu și Mihai Busuioc. Dimitriu afirmă că acești judecători, propuși de PSD, și-au încălcat obligațiile de serviciu prin boicotarea ședințelor Curții.
Obligațiile judecătorilor CCR
Dimitriu subliniază că Legea privind organizarea și funcționarea CCR stipulează clar condițiile în care un judecător își poate pierde mandatul, în special în cazul încălcării obligațiilor. El a declarat: „Judecătorii CCR au obligația să participe la ședințele de judecată și să adopte deciziile, mandatul lor fiind unul activ, nu opțional.”
Accuzații grave și comparații
Deputatul USR a caracterizat absențele judecătorilor ca fiind un boicot care paralizează CCR, afirmând că aceasta încalcă Legea 47/1992. Dimitriu a comparat acțiunile judecătorilor cu o „lovitură de stat”, subliniind că boicotul acestora împiedică luarea unor decizii importante, inclusiv în privința pensiilor speciale ale magistraților.
Consecințele acțiunilor judecătorilor
Dimitriu a acuzat PSD că are nevoie de o CCR paralizată pentru a proteja politicienii corupți, menționând că absențele judecătorilor afectează grav funcționarea justiției și a statului de drept. El a evidențiat impactul acestor acțiuni asupra proceselor legale, menționând că unele condamnări au fost anulate și că judecătorii nu participă la ședințe pentru a nu se atinge cvorumul necesar.
Reglementările legale
Legea 47/1992 prevede că judecătorii CCR trebuie să își îndeplinească funcția cu imparțialitate, să păstreze secretul deliberărilor și să își exprime votul în mod activ. În cazul încălcării acestor obligații, mandatul unui judecător poate fi încetat de către președintele CCR sau prin votul majorității judecătorilor în plen.
Concluzie
Acțiunile judecătorilor CCR și propunerea de excludere a acestora de către un parlamentar USR ilustrează tensiunile politice din jurul Curții Constituționale, având implicații semnificative asupra funcționării sistemului de justiție din România.
