Turcan, referitor la impasul de la CCR: o simplă întâmplare? Un avertisment politic deosebit de serios

Moderator
3 Min Citire
Sursa foto: PROFILUX IMAGES

Impasul de la CCR: O problemă de cvorum

Raluca Turcan a comentat recent situația de impas de la Curtea Constituțională a României (CCR), subliniind că absența judecătorilor numiți de PSD a dus la lipsa cvorumului necesar pentru desfășurarea ședințelor. „Este tot o coincidență și faptul că toți cei patru judecători numiți de PSD au lăsat Curtea Constituțională fără cvorum? Vreau să cred că nu vom asista la o CCR blocată pe termen nedefinit”, a scris Turcan pe Facebook.

Impactul absenței judecătorilor

Turcan a subliniat că, având în vedere că cvorumul necesar pentru decizii este de 6 judecători, absența celor propuși de PSD împiedică complet funcționarea CCR. „Sper să nu fie aceasta strategia: amânarea la infinit, prin blocaj instituțional, a soluționării unei teme atât de importante pentru societate”, a adăugat ea, evidențiind că o CCR blocată reprezintă un semnal politic extrem de grav pentru funcționarea statului de drept.

Decizia CCR privind obiecția de neconstituționalitate

În data de 28 decembrie 2025, CCR a decis să amâne deliberările pentru o nouă ședință programată pe 29 decembrie, referitoare la obiecția de neconstituționalitate formulată de Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) în legătură cu Legea de modificare a pensiilor magistraților. CCR a constatat lipsa cvorumului în cadrul ședinței de deliberare din 28 decembrie. Surse MEDIAFAX au indicat că judecătorii propuși de PSD au părăsit ședința, ceea ce a dus la absența cvorumului.

Contestația Înaltei Curți

ICCJ a sesizat CCR, susținând că noua lege „încalcă independența justiției” și „elimină de facto pensia de serviciu pentru magistrați”. Contestația a fost adoptată în unanimitate de cei 102 judecători prezenți. Această contestație a fost înregistrată după ce premierul Ilie Bolojan și-a asumat răspunderea în Parlament pentru o nouă formă a legii.

Publicitate
Ad Image

Modificările propuse în lege

Legea prevede stabilirea pensiei la un maxim de 70% din ultimul salariu net, creșterea vechimii în muncă necesare de la 25 la 35 de ani și creșterea vârstei de pensionare de la 48-50 de ani la 65 de ani. Cuantumul pensiei ar urma să fie de 55% din media indemnizațiilor brute din ultimii cinci ani, cu un plafon de 70% din ultima indemnizație netă. Perioada de tranziție pentru pensiile magistraților a fost extinsă de la 10 la 15 ani, începând cu 1 ianuarie 2026, iar vârsta de pensionare va crește treptat până în 2042.

Concluzie

Situația de blocaj de la CCR ridică semne de întrebare cu privire la stabilitatea și funcționarea instituțiilor fundamentale ale statului de drept, având implicații serioase asupra justiției și încrederii în sistemul judiciar din România.

Distribuie acest articol
Niciun comentariu

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *