Prețurile energiei în România
Companiile din România plătesc, în medie, de două ori mai mult pentru energie decât concurenții din Statele Unite sau din China, respectiv 1 leu pe kWh față de 0,5 lei. În următorii doi ani, dacă toate investițiile în energie verde, capacități energetice pe gaz și baterii de stocare se concretizează conform planului, clienții industriali majori ar putea beneficia de prețuri în jur de 0,60 lei/kWh, în timp ce consumatorii mici ar putea plăti între 0,70 și 0,80 lei/kWh, în funcție de regiunea de consum, conform unui studiu realizat de TDP Partners.
Contextul pieței energetice din România
La trei ani după șocul energetic provocat de invazia Ucrainei, prețurile la energie s-au stabilizat între 130 și 170 €/MWh, iar perspectivele indică o scădere constantă a prețurilor în următorii ani, deși aceasta va fi lentă. Această tendință este susținută de finalizarea unor investiții importante în energie verde, capacități pe gaz și stocare, care vor genera un flux mai mare de energie, contribuind la reducerea prețurilor.
Obiectivele pentru 2030
Până în 2030, România ar putea avea peste 10 GW de energie solară, 6,5 GW de energie eoliană și 4 GW de capacitate de stocare, ridicând ponderea energiei electrice cu emisii reduse de carbon la peste 70% din oferta de energie. Se estimează că vor apărea între 10 și 20 de furnizori care vor acționa ca agregatori de energie pentru a reduce prețurile și a menține marjele sustenabile.
Impactul stocării energiei
Stocarea energiei va transforma sursele regenerabile intermitente în capacitate stabilă, fiind un element esențial în gestionarea consumului. România are un obiectiv de aproximativ 4 GW de baterii până în 2030, echivalentul a aproximativ 10 GWh, ceea ce va ajuta la reducerea ineficiențelor din piață și la diminuarea costurilor de intermediere.
Agregatorii de energie și rolul lor
Agregatorii de energie, care au apărut în România după 2020, vor gestiona portofolii mixte de generare din surse regenerabile, stocare și consum flexibil, îmbunătățind stabilitatea și reducând costurile. Aceștia vor funcționa ca „mini-utilități” flexibile, capabile să ofere energie stabilă și mai ieftină.
Integrarea pieței regionale
România face parte din piața unică europeană a energiei și, până în 2030, se preconizează extinderea interconectărilor cu Ungaria, Serbia și Ucraina. O rețea bine integrată va crește lichiditatea și va reduce costurile de echilibrare, menținând prețurile industriale la un nivel scăzut.
Schimbări în mixul energetic
Capacitățile mari pe cărbune vor dispărea, iar gazul va avea un rol de echilibrare. Costurile de producție vor continua să scadă, iar mixul de generare va deveni aproape complet decarbonizat, ceea ce va reduce impactul certificatelor de carbon asupra prețurilor.
Concluzie
Transformarea pieței energetice din România până în 2030 va conduce la o scădere semnificativă a prețurilor energiei, facilitând o tranziție către surse regenerabile și îmbunătățind competitivitatea companiilor românești.
