Incubarea artificială a țestoaselor uriașe
După o perioadă îngrijorătoare în care puii de țestoasă uriașă au fost rari, situația pare să se schimbe grație primei incubări artificiale reușite a speciei. La o săptămână după intervenție, cei 13 pui își dezvoltă puterea pe o dietă formată din felii de banană și frunze verzi în Seychelles, care găzduiește una dintre ultimele populații rămase ale țestoasei.
Detalii despre puii de țestoasă
Puii sunt supraviețuitorii din 18 ouă prelevate dintr-un singur cuib de pe Insula Cousin de către conservatori locali, după ce cercetătorii au folosit o tehnică inovatoare pentru a analiza dacă ouăle nefertilizate erau capabile să se dezvolte. Acești pui de țestoasă Aldabra, una dintre cele mai mari și mai longevive specii de reptile din lume, ar putea ajunge să cântărească aproximativ 250 kg și să trăiască mai mult de 100 de ani.
Impactul asupra speciei
Cercetătorii afirmă că acest experiment de succes ar putea ajuta la prevenirea unei crize de extincție pentru alte specii amenințate. Alessia Lavigne, un specialist din Seychelles, a declarat: „Aceasta este o mare realizare. Arată ce poate face conservarea.” Un studiu recent a examinat ratele de reproducere ale cinci specii de țestoase, descoperind că 75% din ouăle nefertilizate erau fertilizate, dar embrionii au murit într-o etapă timpurie. Aceste descoperiri oferă o nouă perspectivă asupra motivului pentru care țestoasa Aldabra, clasificată ca vulnerabilă de Uniunea Internațională pentru Conservarea Naturii, are o rată de eclozare foarte scăzută în cuiburile sălbatice.
Conservarea țestoaselor uriașe
Țestoasele uriașe au fost eradicate de pe majoritatea insulelor din Oceanul Indian în secolul al XIX-lea din cauza vânătorii de către marinari, dar populația de pe grupul de insule Aldabra a fost salvată datorită izolării sale. În scopul de a preveni extincția, unii indivizi au fost mutați pe alte insule, inclusiv pe Cousin, cu speranța că vor putea stabili populații de rezervă în caz de noi amenințări.
Viitorul cercetării
Echipa de cercetători dorește să împărtășească rezultatele cu oamenii de știință din insulele Galápagos, care sunt casa celeilalte specii de țestoasă uriașă. Lavigne a menționat că raritatea observațiilor juvenile pe multe insule sugerează că ratele de reproducere ar putea fi scăzute. Incubarea artificială a ouălor poate ajuta la creșterea numărului în caz de criză, dar prioritatea rămâne îmbunătățirea condițiilor cuiburilor sălbatice.
Concluzie
Primul succes în incubarea artificială a țestoaselor uriașe din Seychelles reprezintă o speranță importantă pentru conservarea speciei și pentru îmbunătățirea strategiilor de protecție a altor specii amenințate.
