Instabilitate politică în Franța
Franța se confruntă cu o instabilitate politică accentuată după ce guvernul condus de François Bayrou a fost demis printr-un vot de cenzură. Pe 8 septembrie, 364 de deputați au votat împotriva executivului, în timp ce doar 194 au rămas alături de acesta. În urma acestui rezultat, Bayrou a demisionat, iar președintele Emmanuel Macron a fost nevoit să găsească rapid un nou lider pentru guvern.
Nominalizarea lui Sébastien Lecornu
Marți seara, Macron l-a numit prim-ministru pe Sébastien Lecornu, ministrul apărării, provenit din partidul de centru-dreapta Renaissance. Lecornu a intrat în politică la 16 ani, lucrând pentru fostul președinte Nicolas Sarkozy, iar la 18 ani a devenit primar al unui mic oraș din Normandia. La 22 de ani, a fost numit cel mai tânăr consilier guvernamental al lui Sarkozy. A părăsit partidul conservator Les Républicains în 2017, alăturându-se mișcării lui Macron și a condus campania pentru realegerea acestuia în 2022.
Provocările bugetare pentru 2026
Prioritatea imediată a noului premier va fi negocierea și adoptarea bugetului pentru 2026, un subiect extrem de sensibil după experiența eșuată a lui Bayrou, care a insistat asupra reducerilor agresive de cheltuieli pentru a reduce deficitul bugetar, ajuns aproape dublu față de plafonul european de 3% din PIB. Lecornu va trebui să găsească un echilibru între presiunea Bruxelles-ului și nemulțumirile interne.
Alianțe politice fragile
Decizia lui Macron de a-l numi pe Lecornu sugerează dorința de a menține o linie pro-business, inclusiv reduceri de taxe pentru companii și creșterea vârstei de pensionare. Această opțiune riscă să îndepărteze Partidul Socialist de centru-stânga și să facă guvernul dependent de sprijinul parlamentar al extremei drepte. Marine Le Pen și liderul Reunirii Naționale, Jordan Bardella, au avut deja contacte cu Lecornu.
Sprijin din partea Reunirii Naționale
Oficiali ai Reunirii Naționale au declarat că partidul ar putea oferi un sprijin tacit guvernului condus de Lecornu, cu condiția să nu fie acceptate majorări de impozite pentru cetățenii activi. Această susținere ar putea fi decisivă pentru supraviețuirea politică a noului premier, într-un context parlamentar fragmentat.
Experiența lui Lecornu în apărare
În calitate de ministru al apărării, Lecornu a coordonat creșterea bugetului militar al Franței și a contribuit la definirea unei viziuni europene pentru garanțiile de securitate în contextul conflictului din Ucraina. Această experiență îi conferă un profil strategic puternic, dar îl expune și presiunilor din partea opiniei publice, care așteaptă soluții imediate pentru problemele economice interne.
Protestele „Blocați totul”
Contextul nominalizării lui Lecornu este agravat de protestele anunțate pentru 10 septembrie, organizate de mișcarea „Blocați totul”, care amenință să paralizeze transporturile și economia. Spre deosebire de grevele tradiționale, această inițiativă are o natură spontană și se bazează pe mobilizarea prin rețelele sociale, adăugând tensiuni politice și presiune asupra noului guvern.
Macron și premierii săi
Numirea lui Lecornu este a cincea nominalizare de premier efectuată de Macron în mai puțin de doi ani, un ritm care reflectă fragilitatea politică a mandatului său. Instabilitatea afectează credibilitatea Franței pe scena europeană și ridică întrebări cu privire la capacitatea Palatului Élysée de a gestiona crizele interne.
Concluzie
Prin numirea lui Sébastien Lecornu, Emmanuel Macron subliniază intenția de a-și apăra agenda economică, în ciuda riscurilor asociate cu alianțele politice fragile. Noul prim-ministru va juca un rol crucial într-o confruntare politică ce va influența viitorul Franței.
