Ședința de Guvern pentru creșterea vârstei de pensionare a magistraților
Premierul Ilie Bolojan va convoca vineri o ședință de Guvern pentru a adopta un proiect de lege care prevede creșterea vârstei de pensionare a magistraților. Această măsură este necesară deoarece termenul limită de 28 noiembrie impus de Comisia Europeană va fi depășit. Purtătoarea de cuvânt a Guvernului a menționat că există posibilitatea ca România să nu piardă fondurile din PNRR.
Avizul negativ al CSM
Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a emis un aviz negativ pentru proiectul de lege, aviz care este consultativ. Acesta trebuie comunicat oficial Guvernului, iar fără el, premierul nu poate iniția demersurile necesare angajării răspunderii în Parlament. Purtătoarea de cuvânt a Guvernului, Ioana Dogioiu, a precizat că ședința extraordinară pentru adoptarea proiectului va avea loc, cel mai probabil, mâine.
Pașii următori în procesul legislativ
După adoptarea reformei pensiilor magistraților de către Guvern, proiectul va fi trimis Parlamentului, unde vor putea fi propuse amendamente. Aceste amendamente vor fi analizate într-o nouă ședință de Guvern, iar premierul Bolojan este așteptat marți la Parlament pentru a-și angaja răspunderea. Proiectul poate fi contestat la Curtea Constituțională de diverse grupuri parlamentare sau de Avocatul Poporului.
Impactul asupra fondurilor din PNRR
Proiectul de lege este legat de un jalon al Programului Național de Redresare și Reziliență în valoare de 231 de milioane de euro, care nu va fi atins la timp, având data limită de 28 noiembrie. Ioana Dogioiu a menționat că urmează o perioadă de evaluare de două luni, în care s-ar putea negocia cu Comisia Europeană pentru a evita pierderea fondurilor.
Detalii despre noul proiect de lege
Proiectul prevede ca pensia să fie egală cu 70% din ultimul salariu net, similar cu forma anterioară, dar perioada de tranziție a fost extinsă de la 10 la 15 ani. Astfel, vârsta de pensionare va crește treptat la 65 de ani până în 2042. De asemenea, cuantumul pensiei de serviciu va fi de 55% din baza de calcul, iar magistrații se pot pensiona anticipat cu o penalizare anuală de 2% dacă nu au împlinit vârsta de 65 de ani.
Concluzie
Adoptarea acestui proiect de lege are implicații semnificative asupra sistemului de justiție din România și asupra fondurilor europene, iar procedurile legale vor influența atât viitorul pensiilor magistraților, cât și relațiile cu Comisia Europeană.
