Stephen King, autor interzis în școlile din Statele Unite
Un nou raport privind interdicțiile de cărți în școlile din Statele Unite a descoperit că Stephen King este autorul cel mai frecvent cenzurat. Raportul, realizat de PEN America în cadrul inițiativei „Banned in the USA”, a fost publicat miercuri și urmărește peste 6.800 de cazuri de cărți fiind temporar sau permanent retrase pentru anul școlar 2024-2025. Această cifră este în scădere față de mai mult de 10.000 în anul 2023-2024, dar rămâne semnificativ mai ridicată comparativ cu anii anteriori, când PEN nu considera necesară compilarea unui astfel de raport.
Statele și tendințele interdicțiilor
Aproximativ 80% din aceste interdicții provin din doar trei state care au adoptat sau au încercat să adopte legi ce cer retragerea cărților considerate obiectabile: Florida, Texas și Tennessee. În contrast, PEN a observat puține sau deloc cazuri de retragere în alte state, precum Illinois, Maryland și New Jersey, care au legi ce limitează autoritatea bibliotecilor școlare și publice de a retrage cărți.
Kasey Meehan, director al programului Freedom to Read de la PEN, a declarat: „Devine tot mai mult o poveste despre două țări”. Această divizare nu este doar între statele republicane și cele democrate; în Florida, nu toate districtele școlare au răspuns apelurilor pentru interzicerea cărților, existând variații de la un județ la altul.
Numărul interdicțiilor și cărțile afectate
Conform raportului, cărțile lui King au fost cenzurate de 206 ori, inclusiv titluri precum „Carrie” și „The Stand”. Cea mai interzisă lucrare a unui autor este „A Clockwork Orange” de Anthony Burgess, care a fost retrasă de 23 de ori. Alte cărți și autori care se confruntă cu restricții extinse includ „Sold” de Patricia McCormick, „Forever” de Judy Blume și lucrările lui Jennifer Niven, Sarah J. Maas și Jodi Picoult.
Motivațiile interdicțiilor
Printre motivele frecvent invocate pentru retragerea cărților se numără temele LGBTQ+, reprezentarea rasei și pasaje cu violență și violență sexuală. O tendință în creștere observată de PEN este că mii de cărți au fost scoase de pe rafturi anticipând presiunea comunității, politică sau legală, mai degrabă decât ca răspuns la o amenințare directă. Raportul subliniază că aceasta funcționează ca o formă de „obediență anticipată”, bazată pe frică sau pe dorința de a evita subiecte considerate controversate.
Cenzura și impactul asupra educației
Raportul PEN apare în contextul eforturilor continue de cenzură nu doar din partea statelor și a activiștilor conservatori, ci și din partea guvernului federal. Departamentul Educației a încheiat o inițiativă a administrației Biden de a investiga legalitatea interdicțiilor și a catalogat întreaga problemă ca fiind o „farsă”. Numerele PEN includ și retragerea a sute de cărți din bibliotecile școlare K-12 pentru familiile militare, parte a unei campanii mai ample împotriva inițiativelor DEI și a „gândirii neamericane”.
În Florida, unde au fost interzise sau restricționate peste 2.000 de cărți, câteva județe au fost responsabile pentru multe dintre retragerile cărților lui King: zeci de cărți au fost retrase anul trecut în cadrul unei revizuiri pentru a verifica conformitatea cu legile statului. Meehan explică faptul că unele districte, în încercarea de a fi prea prudente sau din frica de sancțiuni, ajung să retragă și cărțile lui Stephen King.
Metodologia și lipsa de date complete
Metodologia PEN diferă de cea a Asociației Bibliotecilor Americane, care emite de asemenea rapoarte anuale despre interdicții și provocări. PEN are numere mult mai mari, în parte deoarece organizația de exprimare liberă numără orice carte retrasă sau restricționată pentru orice perioadă de timp, în timp ce ALA numără doar retragerile sau restricțiile permanente. Ambele organizații recunosc că, datorită dependenței lor în mare măsură de rapoartele media și informațiile primite direct, numerele lor sunt departe de a fi cuprinzătoare. Stephana Ferrell, director de Cercetare și Insight la Florida Freedom to Read Project, a menționat că numărul total de interdicții este „probabil mult mai mare” decât analiza oferită de PEN.
Raportul PEN nu include date despre interdicții din Ohio, Oklahoma, Arkansas și alte state „roșii”, deoarece cercetătorii nu au putut găsi documentația adecvată. Meehan adaugă că PEN nu cunoaște impactul total al legilor la nivel de stat. „A devenit tot mai greu să cuantificăm amploarea crizei interzicerii cărților”, afirmă Meehan, subliniind că în statele unde au fost adoptate legi de interzicere, nu se poate determina dacă fiecare școală din acel stat a avut cărțile afectate.
În concluzie, tendințele de cenzură din școlile americane, în special cele care vizează lucrările lui Stephen King, reflectă o divizare profundă în societatea americană, având implicații semnificative asupra accesului la educație și libertății de exprimare.
