Preferințele alegătorilor pentru viitoarele alegeri parlamentare
Conform unui sondaj CURS realizat în luna decembrie, Alianța pentru Unitatea Românilor (AUR) se situează în fruntea intențiilor de vot pentru alegerile parlamentare, având un scor de 35%. Partidul Social Democrat (PSD) urmează cu 22%, iar Partidul Național Liberal (PNL) se află pe locul trei cu 19%.
Uniunea Salvați România (USR) ar obține 9%, în timp ce Uniunea Democrată Maghiară din România (UDMR) și SOS România sunt cotate fiecare cu 5%. Acest sondaj sugerează o fragmentare accentuată a scenei politice și o capitalizare a nemulțumirii sociale de către formațiunile percepute ca anti-sistem.
Încrederea în liderii politici
În ceea ce privește încrederea în liderii politici, datele arată un nivel scăzut de încredere generală. Călin Georgescu beneficiază de 40% încredere multă sau foarte multă, în timp ce 54% dintre respondenți au exprimat puțină sau foarte puțină încredere în el. George Simion are 37% încredere pozitivă și 58% evaluări negative, iar Nicușor Dan obține 35% încredere pozitivă și 60% evaluări negative.
Ilie Bolojan și Sorin Grindeanu se confruntă cu un nivel ridicat de neîncredere, de 71% și, respectiv, 70%. Diana Șoșoacă înregistrează cel mai mare nivel de respingere, cu 80% evaluări negative și 16% pozitive. De asemenea, Ciprian Ciucu, Dominic Fritz și Anamaria Gavrilă au un nivel semnificativ de necunoaștere publică, de până la 22%.
Percepția asupra direcției țării
Percepția populației privind direcția în care se îndreaptă România este extrem de negativă. 75% dintre români consideră că țara se îndreaptă într-o direcție greșită, în contrast cu doar 21% care apreciază că direcția este bună, iar 4% nu au o opinie clară. Această discrepanță evidențiază un nivel ridicat de nemulțumire socială, specific perioadelor de instabilitate și incertitudine.
Detalii metodologice
Cercetarea a fost realizată pe un eșantion reprezentativ de 1.067 de persoane adulte, cu vârsta de 18 ani și peste, prin interviuri față în față, între 10 și 19 decembrie 2025. Eșantionul este probabilist, multistadial și stratificat, având o marjă maximă de eroare de ±3%, la un nivel de încredere de 95%. Datele au fost ponderate conform structurii de vârstă a electoratului, conform ultimelor date INS.
Concluzie
Aceste date reflectă o nemulțumire generalizată a populației față de liderii politici și direcția țării, sugerând o potențială schimbare în peisajul politic românesc.
