Preferințele alegătorilor pentru alegerile parlamentare
Conform unui sondaj CURS realizat în luna decembrie, Alianța pentru Unitatea Românilor (AUR) conduce în intențiile de vot pentru alegerile parlamentare, cu un procent de 35%. Partidul Social Democrat (PSD) se află pe locul doi, cu 22%, iar Partidul Național Liberal (PNL) urmează cu 19%. Uniunea Salvați România (USR) ar obține 9%, în timp ce UDMR și SOS România sunt cotate fiecare cu 5%. Această distribuție sugerează o fragmentare accentuată a scenei politice și o capitalizare a nemulțumirii sociale de către formațiunile percepute ca anti-sistem.
Încrederea în liderii politici
Încrederea în liderii politici este, în general, scăzută. Călin Georgescu beneficiază de multă sau foarte multă încredere din partea a 40% dintre respondenți, dar 54% au puțină sau foarte puțină încredere în el. George Simion are 37% încredere pozitivă, în timp ce 58% au evaluări negative. Nicușor Dan obține 35% încredere pozitivă și 60% negativă. Ilie Bolojan și Sorin Grindeanu se confruntă cu 71% și 70% niveluri de neîncredere, respectiv, iar Diana Șoșoacă înregistrează 80% evaluări negative și doar 16% pozitive. Ciprian Ciucu, Dominic Fritz și Anamaria Gavrilă au un nivel semnificativ de necunoaștere publică, de până la 22%.
Percepția asupra direcției țării
Percepția populației privind direcția în care se îndreaptă România este, în mare parte, negativă. 75% dintre români consideră că țara se îndreaptă într-o direcție greșită, iar doar 21% apreciază că direcția este bună. 4% nu au o opinie clară. Acest dezechilibru între evaluările negative și cele pozitive indică un nivel ridicat de nemulțumire socială, caracteristic perioadelor de instabilitate și incertitudine.
Detalii metodologice
Cercetarea a fost realizată pe un eșantion reprezentativ de 1.067 de persoane adulte, cu vârsta de 18 ani și peste, prin interviuri față-în-față, între 10 și 19 decembrie 2025. Eșantionul este probabilist, multistadial și stratificat, cu o marjă maximă de eroare de ±3% și un nivel de încredere de 95%. Datele au fost ponderate în funcție de structura de vârstă a electoratului, conform ultimelor date INS.
Aceste rezultate reflectă o stare de incertitudine și nemulțumire în rândul populației, care poate influența semnificativ viitoarele alegeri parlamentare.
