Avertismentul senatorilor AUR privind datoria României
Liderul senatorilor AUR, Petrișor Peiu, a tras un semnal de alarmă referitor la împrumuturile de stat, subliniind că România se îndreaptă spre un record negativ în ceea ce privește datoria publică. Conform declarațiilor sale, necesarul de finanțare pentru anul 2025 a crescut de la 232 de miliarde de lei la 259 de miliarde de lei, ca urmare a majorării deficitului bugetar de la 7% din PIB (135 miliarde de lei) la 8,4% din PIB, adică aproximativ 159 miliarde de lei.
Structura datoriei publice
Suma de 259 miliarde de lei reprezintă combinația dintre deficitul bugetar de anul acesta — 159 miliarde de lei pe cash — și 100 miliarde de lei datorie veche, care este rostogolită prin noi împrumuturi. Până în prezent, guvernul a contractat deja 213 miliarde de lei și urmează să împrumute încă 46 de miliarde până la sfârșitul anului. O problemă majoră este reprezentată de dobânzile tot mai ridicate la care statul reușește să se împrumute.
Costurile împrumuturilor externe
Recent, România a accesat 4 miliarde de euro de pe piețele internaționale, cu rate de dobândă ridicate: 5,47% pentru titlurile pe 7 ani, 6,23% pentru cele pe 12 ani și 6,64% pentru cele pe 20 de ani. În plan intern, statul se împrumută și de la populație prin titlurile Fidelis, cu dobânzi de 6,25% pentru euro și 7,8% pentru lei, la maturități de până la 5 ani.
Impactul dobânzilor asupra datoriei publice
Senatorul Peiu avertizează că datoria publică a României se va dubla în următorii 10 ani din cauza efectului dobânzilor actuale. Acesta subliniază că, pe lângă costul dobânzilor, statul suportă un efect suplimentar de 10-15 miliarde de lei anual, echivalent cu o creștere cu un punct procentual a costurilor de finanțare. La 30 iunie 2025, datoria publică a României va ajunge la 1.041 miliarde de lei, iar dacă ritmul actual se menține, aceasta s-ar putea dubla până în 2034.
Concluzie
Avertismentele senatorilor AUR subliniază o situație financiară precară pentru România, cu implicații potențiale grave asupra stabilității economice și a capacității de rambursare a datoriei publice în anii următori.
