Planurile fiscale ale României pentru 2026
România își propune un deficit bugetar de 6% din PIB pentru anul 2026, bazându-se pe o majorare a veniturilor curente cu 1,2 puncte procentuale din PIB, provenită din majorările de taxe. De asemenea, se preconizează o scădere a cheltuielilor de personal și asistență socială de 1,7 puncte procentuale din PIB, datorită înghețării salariilor din sectorul bugetar și a pensiilor, conform scrisorii adresate Comisiei Europene.
Estimările pentru deficitul bugetar
Deficitul bugetar ESA este estimat să scadă cu 2,4 puncte procentuale din PIB față de anul 2025, atingând astfel valoarea de 6,0% din PIB. Acest obiectiv este realizabil prin măsurile fiscal-bugetare adoptate în a doua parte a anului 2025, incluzând atât creșteri de venituri, cât și reduceri de cheltuieli.
Cheltuieli și venituri în 2026
Se estimează că, în 2026, cheltuielile cu dobânzile vor crește, având o pondere în PIB de 0,3 puncte procentuale. În contrast, investițiile publice vor crește cu 0,3 puncte procentuale din PIB, în contextul accelerării implementării proiectelor finanțate prin PNRR. Cheltuielile nete sunt anticipate să rămână sub limitele stabilite de Recomandarea Consiliului, respectând cerințele europene privind deficitul.
Discuții cu oficialii europeni
Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a discutat despre măsurile pentru reducerea deficitului cu Valdis Dombrovskis, comisarul european pentru economie, la ECOFIN-ul din Luxemburg. În cadrul întâlnirii, s-au abordat pașii necesari pentru elaborarea unui buget realist pentru 2026, menținându-se angajamentele de investiții.
Impactul pachetelor fiscale asupra bugetului
Pachetele fiscale adoptate de Guvernul României vor avea un impact estimat de aproape 4% din PIB în 2026. Pachetul fiscal din iulie 2025 va aduce venituri suplimentare prin majorarea impozitului pe dividende și creșterea rovinietei. De asemenea, salariile din sectorul public vor rămâne înghețate, iar alte măsuri vor include reforme fiscale și consolidarea controalelor pentru prevenirea evaziunii fiscale.
Reforma pensiilor speciale
Printre măsurile adoptate se numără reforma pensiilor speciale pentru magistrați, care a fost declarată neconstituțională din motive procedurale. De asemenea, se preconizează îmbunătățiri în guvernanța corporativă a întreprinderilor de stat și măsuri pentru creșterea eficienței în sistemul de sănătate.
Aceste planuri fiscale vizează reechilibrarea finanțelor publice ale României, în contextul procedurii de deficit excesiv și al respectării regulilor fiscale europene, având un impact semnificativ asupra stabilității economice a țării.
