Provocările deficitului, bugetului și economiei României în 2026
Ecuația financiară a României pentru anul 2026 este complexă, iar guvernul se confruntă cu provocarea de a reduce deficitul bugetar, care a crescut semnificativ, în timp ce trebuie să asigure cheltuielile necesare fără a afecta o economie care arată semne de stagnare.
Conferința pe tema bugetului și fiscalității
Conferința anuală „Bugetul și fiscalitatea 2026: Efectele fiscalității și așteptările economiei”, organizată de Conferințele CDG și Academia de Studii Economice (ASE), a adus împreună decidenți, experți și reprezentanți ai mediului de afaceri pentru a discuta cele mai presante întrebări legate de bugetul și fiscalitatea României.
Declarațiile oficialilor
Nicolae Istudor, rector ASE, a solicitat menținerea bugetului pentru educație la nivelul anului precedent, subliniind că fiecare universitate trebuie să identifice și alte surse de finanțare. El a menționat importanța de a nu depinde exclusiv de bugetul de stat.
Dragoș Pîslaru, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, a anunțat că România a ajuns la un grad de absorbție de peste 50% din fondurile PNRR, cu o cerere de plată de 2,6 miliarde de euro în curs de procesare. El a subliniat că, pentru a evita recesiunea, este esențială o gestionare bună a fondurilor europene.
Alexandru Nazare, ministrul Finanțelor, a prezentat aplicația Buget.NG, care va digitaliza procesul de elaborare a bugetului, facilitând transparența și eficiența în gestionarea resurselor financiare.
Problemele deficitului bugetar
Daniel Dăianu, președintele Consiliului Fiscal, a evidențiat că România are cele mai mari deficite bugetare din Uniune. El a subliniat necesitatea de a evita liberalizarea prețurilor gazelor în 2026, având în vedere așteptările inflaționiste.
Ionuț Dumitru, economist-șef la Raiffeisen Bank, a arătat că, în ciuda creșterii investițiilor publice, impactul asupra creșterii economice a fost modest, subliniind ineficiența politicilor fiscale.
Provocări și perspective pentru 2026
Ruxandra Jianu, de la Biriș Goran, a subliniat că sistemul fiscal românesc este plin de măsuri contradictorii și împovărătoare, care afectează negativ mediul de afaceri. Ea a pledat pentru eliminarea impozitului pe cifra de afaceri (IMCA) și pentru o revizuire a taxelor care limitează deductibilitatea cheltuielilor.
Constantin Bratu, directorul general al Asociației „Berarii României”, a subliniat că accizele crescute asupra produselor accizabile nu au generat veniturile așteptate, impactând negativ sectorul berii.
Oana Claudia Iacob, de la JTI România, a evidențiat că industria tutunului contribuie semnificativ la bugetul național, având o contribuție anuală de peste 5 miliarde de euro, echivalentul a 1,4% din PIB.
Concluzie
România se află într-un moment critic în ceea ce privește gestionarea deficitului bugetar și a politicilor fiscale. Este esențial ca autoritățile să adopte măsuri coerente și predictibile pentru a asigura stabilitatea economică și pentru a stimula investițiile, având în vedere provocările curente și perspectivele pentru 2026.
