Respirăm în oraș: impactul poluării asupra sănătății publice și obligația autorităților
An de an, Capitala depășește valorile limită admise pentru pulberi în suspensie (PM10 și PM2.5), oxizi de azot și alți poluanți. Măsurile concrete luate pentru protejarea sănătății populației sunt minimale, fragmentare sau pur declarative.
Politici ferme în alte capitale europene
Marile capitale europene, precum Paris și Madrid, au implementat politici publice ferme pentru a combate poluarea. În Paris, zonele centrale au fost declarate zone cu emisii scăzute (ZFE), iar accesul pentru mașinile poluante a fost restricționat. Transportul public a fost extins, electrificat și prioritizat, iar orașul a creat „păduri urbane” și coridoare verzi pentru oxigenarea naturală.
În Madrid, planul Madrid 360 include interdicții pentru motoarele diesel vechi, investiții în rețele de senzori pentru monitorizarea calității aerului și un sistem de alertă în timp real pentru populație. Ambele orașe tratează poluarea ca pe o criză de sănătate publică.
Problemele Bucureștiului
În București, stațiile de monitorizare oficiale oferă date rar corelate cu realitatea. În zilele cu trafic intens sau inversiune termică, anumite zone devin focare de poluare, în special în cartierele de blocuri vechi sau în apropierea bulevardelor principale.
Poluarea este amplificată de traficul rutier haotic, lipsa spațiilor verzi, șantierele neprotejate și arderile necontrolate. Nu există o strategie coerentă la nivelul Primăriei Capitalei pentru reducerea poluării sau protejarea locuitorilor vulnerabili, cum ar fi copiii, vârstnicii sau persoanele cu boli respiratorii.
Inițiative punctuale și măsuri locale
În absența unei politici coordonate, sectoarele au implementat măsuri locale pentru a reduce poluarea. De exemplu, Sectorul 3 a extins spațiile verzi, a reamenajat trotuarele cu materiale care nu ridică pulberi și a transformat bulevardele în zone mai verzi. De asemenea, au fost plantate peste 10.000 de arbori pe sezon, ceea ce poate reduce nivelul poluanților atmosferici în timp.
Administrația Sectorului 3 investește și în proiecte de infrastructură pentru a diminua blocajele din trafic, o sursă principală de poluare.
Ce poate face Bucureștiul pentru un aer mai curat?
Pentru a îmbunătăți calitatea aerului din București, este necesară implementarea unui sistem integrat de măsurare și alertă a calității aerului, declararea de zone cu emisii reduse în centrul și zonele aglomerate, impunerea de standarde ecologice pentru transportul public și privat, extinderea vegetației urbane cu rol de filtrare, precum și investiții în infrastructură pentru a reduce blocajele în trafic.
Administrațiile care vor trata problema poluării la nivelul real de gravitate vor câștiga legitimitate, în timp ce celelalte vor rămâne captive în smogul neputinței administrative.
Concluzia este că abordarea eficientă a poluării în București necesită măsuri integrate și coordonate, având în vedere impactul grav asupra sănătății publice.
