Reforma statului: stagnare și creștere a instituțiilor ministeriale
Reforma aparatului public, anunțată de guvern pe parcursul anului, a promis o eficientizare a administrației, menită să reducă birocrația și costurile administrative. Cu toate acestea, în practică, statul român a rămas la fel de complex, cu ministere care au acum mai multe instituții, agenții și direcții în subordine decât la începutul anului. Reforma condusă de Ilie Bolojan a rămas, deocamdată, doar pe hârtie.
Cresterea numărului de entități subordonate
O analiză a structurii ministerelor și a Secretariatului General al Guvernului (SGG) relevă că, între ianuarie și noiembrie 2025, numărul entităților subordonate a crescut. În total, sunt 180 de agenții cu organigrame separate, directori, secretare, șoferi și bugete distincte, fără a include Ministerul Sănătății. Secretariatul General al Guvernului coordonează 30 de departamente, agenții și instituții.
Paradoxul reformei statului
Ministerele precum Educației, Agriculturii, Economiei și Muncii evidențiază paradoxul „reformei statului”: în loc să simplifice administrația, au apărut noi instituții care dublează competențele deja existente. Conform datelor, Ministerul Educației are acum 22 de entități, față de 21 la începutul anului. Ministerul Agriculturii a crescut de la 13 la 19 entități, Ministerul Muncii de la 6 la 11, iar Ministerul Economiei de la 8 la 13 entități.
Excepția Ministerului Afacerilor Interne
În contrast, Ministerul Afacerilor Interne a reușit să reducă numărul structurilor din subordine, de la 20 la 19.
Concluzie
În concluzie, în ciuda promisiunilor de reformă, aparatul public românesc continuă să se extindă, ceea ce ridică întrebări serioase cu privire la eficiența și eficacitatea administrației de stat.
