Reciclarea în România: o problemă persistentă
România se confruntă cu o rată de reciclare alarmant de scăzută, de doar 1,3%, mult sub media europeană de aproximativ 12%. Comparativ, Olanda se află în fruntea clasamentului european, cu aproape 30% din deșeuri reciclate.
Provocările economice ale reciclării
Antreprenorii din domeniu subliniază că afacerile axate pe reciclare în România nu sunt în prezent sustenabile din cauza necesității unor investiții considerabile. Angela Achiței, președintele Fundației ADV România, explică faptul că produsele realizate din materiale reciclate devin scumpe dacă sunt fabricate în serii mici. Fundația sa administrează o prăjitorie de cafea și un atelier de croitorie, unde tineri aflați în dificultate transformă resturile de material în haine; totuși, aceste inițiative nu generează profituri suficiente fără un model de business integrat.
Materialele reciclate și utilizarea acestora
La nivel european, metalul este cel mai reciclat material, cu peste 20% din cantitatea totală, urmat de sticlă, ceramică și cărămizi, cu 14%, și de materiale biodegradabile, cu aproape 10%. Andreea Stroieștean, managerul unei întreprinderi sociale din Iași, produce decorațiuni dintr-o varietate de materiale reciclabile, dar se confruntă cu dificultăți în gestionarea deșeurilor.
Scăderea ratei de reciclare în România
România a înregistrat o scădere a ratei de reciclare comparativ cu acum 10 ani, când aceasta era de 1,7%. Directorul unei firme de salubrizare din Iași, Cătălin Neculau, evidențiază problemele întâmpinate, cum ar fi contaminarea materialelor reciclabile, care face ca multe dintre acestea să nu poată fi reutilizate.
Concluzie
Rata scăzută de reciclare din România reflectă o nevoie urgentă de investiții și reforme în gestionarea deșeurilor, pentru a atinge standardele europene și a promova o economie circulară eficientă.
