Reacția lui Bolojan la plafonarea impozitelor
Premierul Bolojan a declarat că România ar trebui să se oprească din împrumuturile rapide, subliniind că acest lucru a dus la o creștere a gradului de îndatorare și la scăderea ratingului țării, afectând încrederea piețelor financiare. În acest context, el a menționat că România plătește dobânzi mai mari decât alte țări din regiune.
Impactul îndatorării asupra economiei
Potrivit premierului, în acest an și anul viitor, România va plăti dobânzi între 11 miliarde și 12 miliarde de euro, ceea ce reprezintă aproximativ 3% din PIB-ul țării. Bolojan a subliniat că, în condițiile unui deficit de 8,4% pentru anul în curs și puțin peste 6% pentru anul viitor, jumătate din cheltuieli vor fi destinate dobânzilor.
Strategia de reducere a cheltuielilor
Premierul a afirmat că este esențial ca România să își crească veniturile prin încasarea taxelor deja stabilite, fără a crește impozitele. Scăderea cheltuielilor și eliminarea risipei sunt priorități pentru a echilibra bugetul și a asigura fonduri pentru investiții, astfel încât economia românească să fie susținută. Bolojan a adăugat că, pentru a îmbunătăți ratingul țării și a obține împrumuturi cu dobânzi mai mici, este necesară o gestionare prudentă a bugetului.
Gradul de îndatorare al României
În prezent, România are un grad de îndatorare de 60%, ceea ce este mai mic decât media țărilor europene, dar în creștere față de 80%. Premierul Bolojan a subliniat că, deși acest grad de îndatorare este relativ scăzut, este important să se acționeze pentru a reduce presiunea asupra deficitelor.
În concluzie, gestionarea prudentă a datoriilor și cheltuielilor este esențială pentru a restabili încrederea în economia României și a asigura o dezvoltare sustenabilă pe termen lung.
