Reacția CSM la propunerea lui Nicușor Dan
Judecătorul Alin Ene, membru al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), a criticat declarațiile președintelui Nicușor Dan privind organizarea unui referendum în domeniul justiției, considerându-le „absolut inacceptabile în orice stat democratic.”
Temeiuri legale și separația puterilor
Ene a subliniat că nu există niciun temei legal care să permită președintelui organizarea unui referendum pentru revocarea membrilor CSM. O astfel de acțiune ar încălca grav principiul separației puterilor în stat, comparând ipotetic situația cu un referendum organizat de Justiție pentru demiterea Președintelui sau dizolvarea Parlamentului.
El a precizat că membrii CSM pot fi revocați doar prin decizia Adunărilor Generale ale judecătorilor, iar orice inițiativă individuală, chiar din partea Președintelui, nu are competență în acest sens.
Riscurile demersurilor plebiscitare
Judecătorul a mai atras atenția că demersurile de tip plebiscitar, precum cel propus de Nicușor Dan, riscă să erodeze statul de drept și să creeze dezamăgire în rândul magistraților. De exemplu, din 885 de semnatari ai unei petiții pe tema libertății de exprimare, doar 20 au dorit să se întâlnească cu președintele.
Declarațiile președintelui Nicușor Dan
Nicușor Dan a anunțat că va organiza un referendum în rândul magistraților pentru a verifica dacă Consiliul Superior al Magistraturii acționează în interes public sau în interesul unui grup restrâns din interiorul sistemului judiciar. Referendumul este programat pentru ianuarie și va conține o întrebare esențială: „Consiliul Superior al Magistraturii acționează în interes public sau în interesul unui grup din interiorul sistemului judiciar?”.
El a afirmat că, dacă magistrații decid că CSM acționează în interes public, discuțiile legislative vor continua, dar dacă majoritatea va considera că CSM nu reprezintă interesul public, atunci acesta va pleca de urgență.
Concluzie
Declarațiile și acțiunile președintelui Nicușor Dan ridică întrebări serioase cu privire la respectarea principiului separației puterilor și riscă să afecteze încrederea în justiție, având potențiale implicații asupra statului de drept în România.
