Răspunsul Amsterdamului la criza deșeurilor
Autoritățile din Amsterdam adoptă o abordare inovatoare pentru a menține străzile curate prin eliminarea coșurilor de gunoi, ca măsură de combatere a risipei deșeurilor, parțial cauzată de persoanele care caută în acestea pentru a obține depozite de returnare pentru anumite obiecte aruncate.
Contextul crizei deșeurilor
În capitala Olandei, a crescut numărul plângerilor referitoare la mizerie, în special după introducerea unui sistem de depozit pentru sticle și conserve mici. Anul trecut, un sfert dintre locuitorii orașului au descris cartierul lor ca fiind murdar sau foarte murdar, iar această percepție a ajuns la două din cinci persoane în centrul orașului.
Decizia de a elimina coșurile de gunoi
Hester van Buren, responsabilă cu finanțele orașului și cu gestionarea deșeurilor, a declarat că, deși poate părea ilogic, testele efectuate în zonele comerciale aglomerate și în parcuri sugerează că eliminarea unora dintre cele 12.000 de coșuri de gunoi este soluția. Ea a explicat că teoria „feroneriilor sparte” sugerează că mizeria atrage și mai multă mizerie, iar persoanele aruncă sticlele cu depozite în coșuri, care sunt golite de trei ori pe zi, atrăgând astfel dăunători.
Măsuri suplimentare și inițiative comunitare
Van Buren a adăugat că creșterea numărului de curățiri stradale este o bătălie pierdută și că este necesară o schimbare de comportament. Coșurile de gunoi vor fi eliminate din străzile pline de restaurante fast-food, unde afacerile sunt obligate prin lege să asigure colectarea deșeurilor, și din zonele cu containere de gunoi subterane accesibile ușor.
De asemenea, orașul experimentează dispozitive care se închid automat la deschidere sau care permit oamenilor să „doneze” sticlele goale, similar cu modelul din Danemarca. După o postare virală pe LinkedIn a antreprenorului Victor Knaap, care se plângea de „mizerie pe fiecare colț”, 9.099 de locuitori s-au înscris pentru o zi de curățenie comunitară.
Implicarea comunității
Kor van der Bij, lider de proiect la fundația Rubbiz, a afirmat că acțiunile de strângere a gunoaielor demonstrează că cetățenilor le pasă de locul în care trăiesc. El a subliniat că, pe lângă eforturile guvernului și ale afacerilor de a reduce utilizarea plasticului, cetățenii trebuie să se implice activ în curățenie.
Concluzie
Strategia Amsterdamului de a elimina coșurile de gunoi reflectă o schimbare de paradigmă în gestionarea deșeurilor, evidențiind necesitatea implicării comunității și adaptarea comportamentului cetățenilor pentru a aborda criza deșeurilor din oraș.
