România, în topul țărilor cu cele mai scăzute cheltuieli pentru sănătate în UE
Conform unui raport recent al Comisiei Europene, România se află printre ultimele locuri în Uniunea Europeană în ceea ce privește sănătatea. Cheltuielile pentru sănătate pe cap de locuitor sunt cele mai reduse din blocul comunitar, fiind sub jumătate din media UE. În 2023, plățile directe din buzunar au reprezentat peste 23% din cheltuielile totale pentru sănătate, mai mult decât media UE de 16%, fiind determinate în principal de costurile medicamentelor eliberate în ambulatoriu.
Speranța de viață în România
Speranța de viață în România este printre cele mai scăzute din UE, continuând să fie cu peste cinci ani sub media Uniunii. După o scădere abruptă în timpul pandemiei COVID-19, aceasta a ajuns la un nou record de 76,6 ani în 2024. Bolile cardiovasculare și cancerul rămân principalele cauze de morbiditate și dizabilitate.
Riscuri comportamentale și poluare
Riscurile comportamentale, cum ar fi alimentația deficitară, fumatul, consumul de alcool și inactivitatea fizică, au contribuit la aproape 30% dintre toate decesele în 2021, iar 6% dintre decese sunt atribuite poluării aerului. Eforturile de sănătate publică și prevenție sunt limitate, cu doar 1% din cheltuielile totale pentru sănătate alocate prevenției în 2023.
Deficitul de medici și nevoile nesatisfăcute
Deficitul de medici de familie este tot mai acut, iar nevoile medicale și stomatologice nesatisfăcute sunt printre cele mai mari din UE, mai ales în rândul persoanelor expuse riscului de sărăcie. Internările evitabile pentru multe boli cronice reflectă deficiențe istorice în capacitatea și coordonarea îngrijirii primare.
Vaccinarea copiilor și rezistența antimicrobiană
Rata vaccinării copiilor este foarte scăzută, România înregistrând cea mai mică rată de vaccinare împotriva rujeolei din UE în 2024, reprezentând 67% din toate cazurile de rujeolă raportate în Uniune. De asemenea, România a raportat cel mai ridicat nivel de rezistență bacteriană din UE în 2022-2023, cu un consum crescut de antibiotice, îndepărtându-se de obiectivul de reducere pentru 2030.
Inițiative pentru îmbunătățirea sistemului de sănătate
Prin Planul Național de Redresare și Reziliență și alte fonduri europene, România investește în dezvoltarea infrastructurii de îngrijire primară și în promovarea integrării serviciilor. Teleconsultațiile și alte instrumente de sănătate digitală ar putea îmbunătăți accesul, dar utilizarea acestora este limitată de un nivel scăzut de alfabetizare digitală și de infrastructura deficitară.
Accesul la medicamente
Cheltuielile farmaceutice în retail pe cap de locuitor sunt mai mici decât media UE, dar acestea reprezintă 26% din cheltuielile totale de sănătate, iar pacienții plătesc aproximativ jumătate din costurile medicamentelor din farmacii. Accesul la medicamente inovatoare este lent, însă utilizarea mecanismelor de tratament compasional poate grăbi accesul pacienților cu afecțiuni grave.
Concluzie
Studiul Comisiei Europene evidențiază provocările majore cu care se confruntă sistemul de sănătate din România, subliniind nevoia urgentă de reforme și investiții pentru a îmbunătăți accesul la îngrijire medicală și pentru a crește calitatea serviciilor de sănătate.
