Raport alarmant al Congresului American privind anularea alegerilor prezidențiale din România
Un raport recent al Congresului American a atras atenția asupra situației din România, dedicând un capitol întreg anulării alegerilor prezidențiale din 2024. Raportul subliniază acțiunile antidemocratice, inclusiv reducerea la tăcere a criticilor unui candidat și a susținătorilor altuia, menționând implicarea Comisiei Europene și a autorităților române în cenzura preelectorală.
Contextul alegerilor și anularea acestora
În decembrie 2024, Curtea Constituțională a României a anulat rezultatele primului tur al alegerilor prezidențiale din noiembrie, câștigate de candidatul populist independent Călin Georgescu. Anularea a fost susținută de serviciile de informații românești, care au acuzat o campanie de influență din partea Rusiei pe TikTok. Totuși, documentele interne TikTok au contestat aceste acuzații, afirmând că nu au găsit dovezi ale unei rețele coordonate de conturi asociate cu campania lui Georgescu.
Presiuni și cenzură din partea Comisiei Europene
Raportul detaliază cum Comisia Europeană a exercitat presiuni asupra platformelor de socializare pentru a cenzura conținutul politic înainte de alegeri, vizând în special partidele conservatoare sau populiste. Aceste măsuri de cenzură au fost cele mai agresive în timpul alegerilor prezidențiale din România, unde autoritățile române au solicitat eliminarea conținutului pro-Georgescu, inclusiv prin ordine globale de eliminare a materialelor.
Acuzațiile de interferență rusească
După anularea alegerilor, rapoartele din mass-media au sugerat că presupusa campanie de interferență rusă ar fi fost, de fapt, finanțată de un alt partid politic românesc. Cu toate acestea, autoritatea electorală românească a interzis lui Georgescu să candideze la alegerile reprogramate din mai 2025. TikTok a subliniat că nu a existat nicio operațiune de influență coordonată din Rusia, conform evaluărilor sale interne.
Impactul cenzurii asupra discursului politic
Comisia Europeană a activat un sistem de cenzură cunoscut sub numele de „sistem de răspuns rapid”, care permite verificatorilor de fapte, adesea părtinitori, să facă cereri prioritare de cenzură. Aceasta a dus la eliminarea a numeroase postări politice legate de alegerile din România, inclusiv conținut care critica establishmentul politic. ONG-urile finanțate de UE au trimis cereri de cenzură, care au inclus și discursuri politice standard.
Concluzie
Această situație evidențiază tensiunile dintre libertatea de exprimare și cenzura politică, subliniind riscurile pentru democrație în contextul alegerilor din România și al influenței externe asupra proceselor electorale. Raportul Congresului American ridică întrebări serioase despre integritatea alegerilor și despre modul în care cenzura poate afecta rezultatele politice într-o democrație.
