Negocieri fără consens în coaliția de guvernare
Liderii PSD, PNL, USR și UDMR nu au ajuns la un acord privind reforma administrației publice după o nouă ședință a coaliției, desfășurată marți la Palatul Victoria. Discuțiile, care au durat aproximativ trei ore, nu au dus la o decizie referitoare la proiectul propus de premierul Bolojan.
Condiții impuse de PSD pentru reforma administrativă
Sorin Grindeanu, liderul PSD, a prezentat măsurile propuse de partid pentru relansarea economiei, condiționând reforma administrației de includerea acestora în cel de-al treilea pachet fiscal al Guvernului Bolojan. Următoarea întâlnire a liderilor coaliției este programată pentru săptămâna viitoare, pentru a discuta forma finală a reformei administrației locale și centrale.
Decizii luate și modificări propuse
Singura decizie adoptată în cadrul ședinței a fost pregătirea modificărilor pentru Ordonanța de Urgență 52/2025, care limitează cheltuielile primăriilor și consiliilor județene până la finalul anului. Lia Olguța Vasilescu, primarul Craiovei, a solicitat revizuirea acestei ordonanțe, evidențiind impactul negativ asupra reparațiilor și pregătirilor pentru iarnă.
Neînțelegeri privind alegerile pentru Primăria Capitalei
Un alt subiect de dispută este organizarea alegerilor pentru Primăria Capitalei. PSD se opune ca PNL și USR să aibă un candidat comun, propunând fie un candidat susținut de toate partidele din coaliție, fie candidaturi separate. USR dorește organizarea rapidă a alegerilor, punând presiune asupra coaliției pentru a lua o decizie în această privință.
Contextul alegerilor și provocările existente
Conform legii, alegerile trebuie organizate la 90 de zile după ce funcția rămâne vacantă, iar demisia fostului primar general, Nicușor Dan, a intrat în vigoare pe 26 mai, ceea ce înseamnă că alegerile ar fi trebuit să aibă loc la finalul lunii august. PSD nu va accepta stabilirea datei alegerilor fără o înțelegere privind candidatul.
Concluzie
Blocajul în negocierile dintre partidele din coaliție reflectă tensiuni profunde care ar putea avea un impact semnificativ asupra administrației publice și a procesului electoral din București, afectând astfel stabilitatea politică și administrativă a regiunii.
