Propunerea de „pace” a lui Trump
În contextul vizitei lui Donald Trump în Orientul Mijlociu și al încetării focului între Israel și Hamas, o parte din propunerea sa ca mediator de pace a fost relativ neobservată. În Knesset, parlamentul israelian, Trump a făcut o ofertă surprinzătoare: o ramură de măslin pentru Iran, inamicul de secol al statului israelian. „Ar fi minunat dacă am putea ajunge la un acord de pace cu ei. Nu ar fi frumos?” a spus el. „Cred că își doresc asta.”
Prețul păcii
Trump a subliniat că prețul pentru a încheia aproape jumătate de secol de ostilități între Washington și Teheran, care a început cu preluarea ambasadei americane în 1979, ar fi ca regimul teocratic iranian să înceteze finanțarea grupărilor militante precum Hamas și Hezbollah și „să recunoască în cele din urmă dreptul Israelului de a exista”.
Reacția Teheranului
Politicienii din Ierusalim nu au primit cu entuziasm această propunere, iar reacția de la Teheran a fost și mai rece. În ciuda invitației lui Trump de a participa la o întâlnire organizată la Sharm El-Sheikh pentru a celebra sfârșitul războiului din Gaza, oficialii iranieni au respins oferta. Aceștia au menționat că nu pot discuta cu cei care au atacat poporul iranian și continuă să îi amenințe și să le impună sancțiuni. Ministrul de externe iranian, Abbas Aragchi, a declarat pe rețelele sociale că nu poate colabora cu cei care au desfășurat atacuri împotriva Iranului.
Implicatii asupra securității regionale
Trump a propus o abordare diplomatică, însă perspectiva de a ajunge la un acord este puțin probabilă. După atacurile Israelului, care au avut loc în același timp cu pregătirile pentru noi negocieri asupra programului nuclear iranian, temerile în Teheran au crescut. Nader Hashemi, profesor de politică a Orientului Mijlociu la Universitatea Georgetown, a evidențiat că Iranul nu poate avea încredere în Statele Unite sau în Trump din cauza imprevizibilității acestuia. În acest context, Iranul ar putea să își întărească capacitatea militară pentru a-și asigura securitatea națională.
Obstacolele în calea păcii
Unul dintre principalele obstacole în viziunea lui Trump pentru un triunghi de pace între SUA, Israel și Iran este Ayatollah Ali Khamenei, liderul suprem iranian. De când a preluat conducerea în 1989, Khamenei a făcut din contracararea politicii externe americane și negarea legitimității Israelului obiective fundamentale. Abbas Milani, director al studiilor iraniene la Universitatea Stanford, a afirmat că orice schimbare semnificativă în politica iraniană este imposibilă atâta timp cât Khamenei rămâne la putere.
Diviziuni interne în Iran
Invitația lui Trump a generat discuții și tensiuni în cadrul regimului iranian, unii oficiali sugerând că ar fi fost oportun să participe la întâlnire. Milani a observat că aceste diviziuni în conducerea iraniană, care a fost anterior monolitică în politica externă, ar putea fi un efect neprevăzut al invitației. Totuși, în absența unei tactici diplomatice eficiente, este mai probabil ca tensiunile să escaladeze, având în vedere cererile tot mai mari din partea SUA și Israel și reacțiile ferme din partea Iranului.
Proiecții asupra viitorului
Analistul Sina Toossi de la Centrul pentru Politici Internaționale a subliniat că percepția dominantă în administrația Trump este că Iranul este slăbit și că se poate obține mai mult de la acesta decât un acord nuclear. Aceasta ar putea duce la o intensificare a presiunilor asupra Iranului, care ar putea răspunde prin consolidarea relațiilor cu China, Rusia și alte țări vecine, ceea ce ar putea agrava situația în regiune.
În concluzie, propunerea de pace a lui Trump se confruntă cu obstacole majore, atât din partea liderului suprem iranian, cât și din perspectiva unui climat regional deja tensionat, ceea ce face ca un acord viabil să fie extrem de improbabil în viitorul apropiat.
