Impactul proiectelor de combustibili fosili asupra sănătății globale
Un sfert din populația lumii trăiește la mai puțin de 5 km de proiecte operaționale de combustibili fosili, punând în pericol sănătatea a peste 2 miliarde de oameni, conform unui studiu recent. Un raport alarmant realizat de Amnesty International a identificat peste 18.300 de locații de petrol, gaze și cărbune în 170 de țări, afectând o suprafață vastă din planeta noastră.
Riscurile pentru sănătate
Proximitatea față de sonde de foraj, uzine de procesare, conducte și alte facilități de combustibili fosili crește riscul de cancer, afecțiuni respiratorii, boli de inimă, nașteri premature și decese, precum și amenințări grave la adresa calității apei și aerului. Aproape 463 de milioane de oameni, inclusiv 124 de milioane de copii, trăiesc acum la mai puțin de 1 km de aceste locații, iar alte 3.500 de proiecte sunt propuse sau în dezvoltare, ceea ce ar putea expune 135 de milioane de persoane la fum, flăcări și scurgeri.
Zonele de sacrificiu
Proiectele active au creat zone de poluare, transformând comunitățile și ecosistemele adiacente în așa-numitele „zone de sacrificiu” – zone extrem de contaminate unde grupurile cu venituri mici și marginalizate suportă o povară disproporționată a expunerii la poluare și toxine. Raportul detaliază costurile devastatoare asupra sănătății din extracție, procesare și transport, precum și impactul scurgerilor, flăcărilor și construcțiilor asupra ecosistemelor naturale și asupra drepturilor omului.
Negocieri climatice și presiuni internaționale
În contextul negocierilor climatice de la Belém, Brazilia, liderii mondiali sunt sub presiune să acționeze decisiv pentru a reglementa companiile de combustibili fosili și a încheia extracția, subvențiile, licențele și consumul. Amnesty International îndeamnă la un plan rapid și just de eliminare a combustibililor fosili și la o tranziție către energie durabilă pentru toți.
Injustiții de mediu și impact asupra comunităților indigene
Raportul evidențiază injustiția profundă și rasismul în expunerea la industriile de petrol, gaze și cărbune. Populațiile indigene, care reprezintă 5% din populația globală, sunt expuse disproporționat la infrastructura de combustibili fosili, un sfert din aceste locații aflându-se pe teritorii indigene. Această expansiune este asociată cu exproprieri de terenuri, violență și amenințări la adresa liderilor comunitari care se opun proiectelor de infrastructură.
Consecințe asupra sănătății umane
Combustibilii fosili afectează toate aspectele corpului uman, în special sănătatea copiilor, persoanelor în vârstă și a femeilor însărcinate, punând în pericol sănătatea generațiilor viitoare. Un raport al ONU solicită penalizări pentru cei care răspândesc dezinformări despre criza climatică și o interdicție totală a lobby-ului și publicității din partea industriei combustibililor fosili.
Concluzie
Criza climatică reprezintă o manifestare a inechităților adânc înrădăcinate, iar sfârșitul epocii combustibililor fosili este o necesitate urgentă pentru protejarea sănătății umane și a ecosistemelor globale.
