România și aderarea la Schengen
La 31 martie 2024, România a intrat oficial în Spațiul Schengen cu frontierele aeriene și maritime. Aceasta a fost o etapă istorică, deși partea rutieră a fost amânată. Integrarea a avut deja efecte semnificative asupra transporturilor și logisticii, unde predictibilitatea și rapiditatea sunt esențiale pentru competitivitate.
Momente cheie în procesul de aderare
Începând cu 1 ianuarie 2025, România va deveni membru Schengen cu drepturi depline, ceea ce va ridica controalele la frontierele terestre și va asigura libera circulație pentru transporturile rutiere.
În perioada anterioară aderării, sistemul logistic era afectat de numeroase bariere administrative, iar procedurile vamale și controalele documentelor generau întârzieri semnificative. Aceste întârzieri, care variau de la câteva ore până la o zi, perturbau programul de livrare și creșteau riscul de neîndeplinire a termenelor contractuale.
Pierderi financiare semnificative
Conform Uniunii Naționale a Transportatorilor Rutieri din România, neaderarea la Schengen între 2012 și 2023 a costat România aproximativ 19 miliarde de euro. Această sumă reflectă întârzierile, costurile suplimentare și pierderile de competitivitate din sectorul transporturilor.
Timpul de așteptare la frontiere
În perioada anterioară aderării, șoferii pierdeau, în medie, 40 de ore lunar la granițe, cu timpi de așteptare care ajungeau până la trei zile, în special la frontiera cu Bulgaria. După aderare, timpii de așteptare au scăzut la 10–15 ore pe lună, generând economii semnificative pentru operatori.
Impactul ridicării controalelor
Eliminarea controalelor la granițele cu Ungaria și Bulgaria a dus la o eficiență operațională crescută, permițând transportatorilor să reducă costurile de combustibil, precum și cheltuielile cu diurnele și cazarea șoferilor. Aceasta a facilitat, de asemenea, planificarea mai precisă a timpilor de livrare.
România ca rută de tranzit strategică
Accesul rapid la piețele vest-europene îmbunătățește competitivitatea operatorilor români. Orașele Arad, Oradea și Timișoara devin centre logistice cheie, atrăgând operatori străini să utilizeze rutele est–vest prin România.
Digitalizarea în logistică
Ridicarea controalelor fizice a fost însoțită de o accelerare a digitalizării în sectorul logistic. Documentele clasice sunt acum înlocuite de soluții digitale, ceea ce permite monitorizarea în timp real a mărfurilor. Conectarea la Sistemul de Informații Schengen facilitează schimbul rapid de date, aducând obligații suplimentare pentru operatori.
Concluzie
Aderarea României la Schengen deschide noi oportunități pentru piața de transport și logistică, cu așteptări de investiții în infrastructură și parcuri logistice. Impactul economic se va resimți prin creșterea competitivității și eficienței în sectorul transporturilor.
