Avertismentul președintelui Madagascarului
Președintele Madagascarului, Andry Rajoelina, a declarat că se află în mijlocul unei „tentative de preluare ilegală a puterii prin forță”, în contextul în care o unitate militară de elită, Capsat, s-a alăturat protestatarilor pe străzi și a anunțat că preia controlul asupra armatei.
Contextul protestelor
Protestele, conduse de tineri, au început pe 25 septembrie din cauza penuriei de apă și electricitate, extinzându-se ulterior la cereri de demisie a președintelui, de combatere a corupției și de reformare radicală a sistemului politic. Rajoelina a afirmat că rămâne în țară și „gestionează afacerile naționale.”
Declarațiile oficiale
Prim-ministrul numit recent, Ruphin Fortunat Zafisambo, a declarat la televiziunea de stat că guvernul este „complet pregătit să asculte și să se angajeze în dialog cu toate facțiunile – tineri, sindicate sau armată.” Rajoelina a subliniat că există o „tentativă de preluare ilegală a puterii, contrar constituției și principiilor democratice.”
Intervenția unității Capsat
Unitatea Capsat, responsabilă pentru aducerea lui Rajoelina la putere în urma unui coup în 2009, a anunțat că preia comanda armatei. Generalul Demosthene Pikulas a fost instalat ca șef al statului major al armatei, iar ministrul forțelor armate a declarat că îi oferă sprijinul. Pikulas a recunoscut că evenimentele recente au fost „imprevizibile” și că armata are responsabilitatea de a restabili calmul în Madagascar.
Reacții și violențe
Capsat a declarat că nu va trage asupra protestatarilor și a îndemnat restul armatei să se alăture lor. Protestele s-au intensificat, cu mii de oameni adunându-se la Piața 13 Mai, în urma unor afirmații că un soldat a fost ucis de jandarmerie. Potrivit ONU, cel puțin 22 de persoane au fost ucise la începutul protestelor, deși Rajoelina a contestat aceste cifre, susținând că doar 12 „hoți și vandali” au murit.
Implicarea tinerilor activiști
Protestele au fost inițial coordonate de Gen Z Madagascar, un grup de tineri inspirați de mișcările similare din alte țări. Rajoelina a demis guvernul pe 29 septembrie, dar activiștii au considerat că acest lucru nu este suficient, continuând să ceară demisia președintelui și a altor lideri politici, scandând „Miala Rajoelina!” (Plecați Rajoelina!).
Concluzie
Situația din Madagascar rămâne tensionată, iar implicațiile acestei crize politice ar putea avea consecințe semnificative atât pentru stabilitatea internă a țării, cât și pentru percepția internațională asupra guvernului Rajoelina.
