Prăbușirea guvernului lui Boris Johnson
Guvernul lui Boris Johnson a suferit o prăbușire semnificativă, iar indiferența față de COVID-19 a condus la pierderi de 23.000 de vieți omenești. Un raport preluat de The Independent subliniază că, dacă lockdown-ul ar fi fost implementat cu o săptămână mai devreme, numărul deceselor din primul val ar fi fost redus aproape la jumătate, ceea ce înseamnă că aproximativ 23.000 de oameni ar fi putut fi salvați.
Cultura organizațională din Downing Street
Atmosfera din Downing Street a fost caracterizată ca fiind „toxică și haotică”, cu conflicte interne și influența destabilizatoare a lui Dominic Cummings, consilierul principal al premierului. Cultura organizațională era marcată de frică și neîncredere, iar opiniile oficialilor, în special ale femeilor, erau adesea ignorate. Deciziile erau amânate sau schimbate frecvent, facilitând astfel răspândirea virusului.
Subestimarea gravității pandemiei
Boris Johnson a fost criticat pentru că nu a înțeles gravitatea situației în primele săptămâni ale pandemiei, fiind convins că aceasta „nu va însemna mare lucru”. Această atitudine a dus la întârzierea măsurilor de distanțare socială și a izolării, ceea ce a condus la necesitatea unui lockdown complet pe 23 martie 2020. Raportul sugerează că, dacă restricțiile ar fi fost aplicate mai devreme, lockdown-ul ar fi putut fi mai scurt sau chiar evitat.
Decizii controversate și impactul acestora
Raportul analizează și alte decizii controversate, cum ar fi schema „Eat Out to Help Out”, care a fost concepută fără consultarea experților și care a subminat mesajele de sănătate publică. Relaxarea regulilor de Crăciun a creat „speranțe false” care au fost ulterior retrase, generând confuzie și frustrare în rândul populației.
Incapacitatea de a asigura continuitatea conducerii
Un alt aspect criticat este incapacitatea guvernului de a asigura continuitatea conducerii în timpul internării lui Johnson din cauza COVID-19. Dominic Raab, desemnat să preia atribuțiile, nu avea un plan clar, iar raportul subliniază că nu era sigur cum ar fi fost luate deciziile dacă premierul ar fi fost indisponibil mai devreme sau nu s-ar fi recuperat.
Concluziile anchetei
Baronessa Heather Hallett, președinta anchetei, a concluzionat că toate cele patru guverne din Regatul Unit – Anglia, Scoția, Țara Galilor și Irlanda de Nord – au reacționat „prea puțin și prea târziu” și nu au reușit să aprecieze amploarea amenințării sau urgența răspunsului necesar. Deși liderii au fost confruntați cu decizii dificile, lipsa de pregătire și coordonare a făcut ca răspunsul să fie ineficient.
Reacții politice și perspective viitoare
Reacțiile politice au fost rapide, liderul opoziției, Sir Keir Starmer, subliniind necesitatea pregătirii „dintr-o poziție de reziliență națională” pentru viitoarele crize, având în vedere că multe servicii publice, inclusiv NHS, nu și-au revenit complet după pandemie.
Concluzie
Raportul scoate în evidență deficiențele grave în gestionarea pandemiei de către guvernul lui Boris Johnson, cu implicații serioase pentru sănătatea publică și pregătirea viitoare în fața crizelor sanitare.
