Declarațiile senatorului Petrișor Peiu despre datoria publică
Senatorul Petrișor Peiu, din partea AUR, a criticat luni strategia guvernului Bolojan de a reduce inflația ca metodă de diminuare a poverii datoriilor publice, afirmând că aceasta este devastatoare pentru națiune. Peiu a subliniat că datoria publică a României a depășit 60% din PIB, încălcând astfel regulile stabilite de Tratatul de la Maastricht.
Datele actuale privind datoria publică
Conform informațiilor disponibile, datoria publică a României a atins 1.070 miliarde de euro, ceea ce reprezintă 58,9% din produsul intern brut (PIB) în iulie 2023. Având în vedere creșterea datoriilor cu un ritm de 15 miliarde de lei pe lună, Peiu estimează că datoria a depășit deja 1.100 miliarde de lei la finele lunii noiembrie.
Vârfuri de plată și sensibilitatea la cursul de schimb
Peiu a evidențiat o creștere atipică a datoriilor în luna iulie, cu un vârf de 30 de miliarde de lei, dublu față de media lunară. Senatorul a explicat că România este extrem de vulnerabilă la variațiile cursului de schimb, având 55% din datoria publică în valută străină. Aceasta va conduce, de asemenea, la o creștere semnificativă a cheltuielilor cu dobânzile, estimată la 3% din PIB începând cu acest an.
Împrumuturi și impactul asupra datoriilor publice
Peiu a avertizat că România va contracta împrumuturi suplimentare, cum ar fi programul SAFE, în valoare de 16,7 miliarde de euro, care va amplifica datoria publică existentă. Aceste împrumuturi nu sunt legate de finanțarea deficitului bugetar, adăugând 4-5 puncte procentuale la PIB.
Cauzele creșterii prețurilor
Senatorul AUR a menționat că guvernul utilizează două mecanisme pentru a crește prețurile: majorarea impozitelor, care influențează costul bunurilor și serviciilor, și scumpirea energiei. De exemplu, prețurile la energia electrică au crescut cu 72%, iar la energia termică cu 17%.
Concluzia lui Petrișor Peiu
Peiu a concluzionat că, deși pe termen scurt inflația poate aduce venituri mai mari la buget, pe termen lung, deficitul bugetar va rămâne în jur de 9%. Guvernul, prin creșterea taxelor și a cheltuielilor, se află într-o capcană care nu abordează eficient problema datoriilor publice.
