Rezultatele alegerilor din Moldova
Partidul proeuropean de guvernare din Moldova este pe cale să își mențină majoritatea parlamentară după alegerile de duminică, considerate esențiale pentru viitorul țării în contextul integrării în Uniunea Europeană. Cu peste 90% din voturi numărate, Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS), condus de Maia Sandu, a obținut 46% din voturi, în timp ce o alianță pro-Moscova, condusă de fostul președinte Igor Dodon, a înregistrat 27%. Această performanță depășește estimările preelectorale, care sugerau că PAS ar putea rămâne cel mai mare partid, dar ar putea să nu atingă majoritatea necesară.
Contextul alegerilor
Aceste alegeri sunt văzute ca un test al eforturilor președintelui Sandu de a menține Moldova pe calea integrării europene, în contextul în care Rusia ar putea încerca să influențeze voturile. Sandu a acuzat Rusia de utilizarea unor tactici subversive pentru a influența alegătorii în această națiune sărăcită, situată între Ucraina și România. Rezultatele alegerilor sunt așteptate cu interes în capitalele europene, unde există temeri că Moscova ar putea câștiga influență într-o regiune strategică.
Incidentele din ziua alegerilor
Ziua alegerilor a fost marcată de raportări privind tentative de perturbare a votului, inclusiv atacuri cibernetice asupra sistemelor electorale și amenințări false cu bombă la secțiile de votare din străinătate. Stanislav Secrieru, consilierul național al Sandu, a declarat că moldovenii au votat „sub o presiune masivă din partea Rusiei și a proxiilor acesteia”. Rusia a respins în mod repetat acuzațiile de amestec în alegeri.
Reacțiile la rezultatele alegerilor
Dodon, liderul blocului Patriotic, care se opune cursului proeuropean al Sandu, a afirmat că aliatul său a documentat diverse încălcări electorale și a cerut o protestare pașnică în fața Parlamentului. Sandu, în timp ce își exercita dreptul de vot în Chișinău, a subliniat importanța alegerilor pentru viitorul Moldovei, afirmând că „soarta țării noastre trebuie decisă de votul vostru, nu de voturi cumpărate”.
Provocările economice și geopolitice
Moldova a fluctuat între apropierea de Bruxelles și menținerea relațiilor cu Moscova de la obținerea independenței în 1991. Sandu, fost oficial la Banca Mondială, a fost aleasă președinte în 2020 pe valul unui sentiment anticorupție. Guvernul său a organizat un referendum în octombrie trecut, în care moldovenii au votat pentru încadrarea integrării europene ca obiectiv constituțional. Cu toate acestea, provocările economice persistă, inclusiv inflația ridicată și emigrarea, în contextul războiului din Ucraina, care a afectat grav economia moldovenească.
Implicarea Rusiei în alegeri
Campania electorală din acest an a fost umbrită de acuzații de interferență rusă. Autoritățile moldovenești acuză Moscova de finanțarea partidelor proruse și de desfășurarea campaniilor de propagandă menite să suscitate sentimente anti-vestice. Recent, au fost interzise două partide proruse din motive de nereguli financiare, ceea ce a generat nemulțumiri în rândul opoziției și critici din partea Moscovei.
Concluzie
Rezultatele acestor alegeri reprezintă o victorie semnificativă pentru Maia Sandu și pentru direcția proeuropeană a Moldovei, dar rămân provocări majore, în special din partea Rusiei, care își intensifică eforturile de a influența politica din regiune.
