Pădurea tropicală uitată de lume
În octombrie 2023, lideri, oameni de știință și decidenți politici din trei mari regiuni de pădure tropicală – Amazon, Congo și Borneo-Mekong – s-au reunit în Brazzaville, capitala Republicii Congo, pentru a discuta despre cum să salveze ultimele mari păduri tropicale ale planetei de distrugerea accelerată. Deși pentru cei prezenți întrebarea era vitală, puțini au observat acest lucru. Prof. Simon Lewis de la Universitatea din Leeds și University College London a declarat că „nu a existat o recunoaștere semnificativă că acest lucru se întâmplă, în afara regiunii bazinului Congo.”
Importanța bazinului Congo
Bazinul Congo, a doua cea mai mare pădure tropicală de pe Pământ, rămâne adesea trecut cu vederea în politicile și finanțările globale legate de climă, deși este esențial pentru absorbția carbonului. Acesta se întinde pe șase țări din Africa centrală și adăpostește aproximativ 130 de milioane de oameni. Este adesea numit „plămânul Africii” datorită biodiversității sale impresionante, având circa 10.000 de specii de plante, dintre care 30% sunt unice în regiune.
Pădurea Congo rămâne în mare parte intactă și găzduiește animale pe cale de dispariție, precum elefanții de pădure, okapi, gorilele de munte și bonobo. De asemenea, precipitațiile din bazinul Congo hrănesc sisteme fluviale importante de pe continent, susținând viața în zone îndepărtate, precum Sahel.
Defrișarea și cercetarea științifică
Deși activitățile de exploatare forestieră și minerit cresc, mare parte din pădure rămâne neafectată. Se crede că bazinul Congo este ultimul mare ecosistem forestier capabil să absoarbă mai mult carbon decât emite. Totuși, un raport publicat recent indică o scădere a ratei de absorbție a carbonului, estimând că bazinul absoarbe anual 600 de milioane de tone de dioxid de carbon, dar acest număr este în scădere din cauza defrișării accelerate.
Între 2008 și 2022, regiunile de pădure tropicală au primit un total de 20 de miliarde de dolari în finanțare internațională, din care doar 3,2 miliarde (16%) au mers către bazinul Congo. Germania a fost principalul donator pentru Africa centrală, urmată de Fondul Global pentru Mediu și Banca Mondială. Cu toate acestea, finanțarea pentru cercetarea științifică a reprezentat doar 0,1% din total.
Provocări și soluții
Acest deficit de finanțare a dus la o înțelegere științifică limitată a bazinului Congo. De exemplu, în 2023, s-au publicat aproximativ 2.000 de lucrări academice despre această regiune, comparativ cu 10.611 pentru Amazon. Lee White, profesor onorific la Universitatea din Stirling, a sugerat că țările din bazinul Congo ar trebui să formeze măcar 1.000 de cercetători la nivel de doctorat în următorul deceniu.
Percepția regiunii ca „inima întunecată” a Africii, asociată cu corupția și instabilitatea, contribuie la lipsa de investiții. Cu toate acestea, Arlette Soudan-Nonault, ministrul mediului din Republica Congo, a subliniat că este esențial să recunoaștem rolul vital al bazinului Congo în protejarea Pământului prin intermediul carbonului absorbit.
Concluzie
Sprijinul pentru bazinul Congo nu este o formă de caritate, ci o recunoaștere a importanței sale în combaterea schimbărilor climatice. Acțiunile imediate sunt necesare pentru a proteja acest ecosistem critic și a asigura sustenabilitatea pe termen lung.
