Reactivarea sancțiunilor împotriva Iranului
ONU a reactivat sancțiunile împotriva Iranului prin intermediul mecanismului „snapback”, ca urmare a acuzelor aduse de Franța, Germania și Marea Britanie. Aceste măsuri includ înghețarea activelor iraniene din străinătate, oprirea tranzacțiilor de armament și sancționarea dezvoltării programului balistic.
Condițiile economice din Iran
În prezent, economia iraniană se află într-o stare gravă, cu rialul la un minim istoric și prețurile alimentelor de bază, precum carne, orez și lactate, care au crescut semnificativ. Inflația anuală depășește 34%, iar anumite alimente s-au scumpit cu peste 80% într-un an, punând presiune asupra familiilor cu venituri reduse.
Acțiunile internaționale
Decizia de reactivare a sancțiunilor a fost generată de restricționarea accesului inspectorilor AIEA la siturile nucleare de către Iran și neraportarea stocurilor de uraniu îmbogățit până la 60%, un nivel periculos pentru fabricarea unei arme nucleare. Teheranul contestă legitimitatea acestui mecanism, invocând retragerea unilaterală a SUA din acordul nuclear din 2018.
Reacțiile oficiale
Washingtonul, prin secretarul de stat Antony Blinken, a salutat sancțiunile ca un „act de leadership global decisiv”, subliniind că diplomația rămâne o opțiune viabilă. În același timp, organizațiile pentru drepturile omului estimează că Iranul a executat peste 1.000 de persoane în 2025, cel mai mare număr din ultimele trei decenii, indicând o situație socială tensionată.
Contextul militar și geopolitic
După războiul de 12 zile cu Israelul din iunie, temerile privind reluarea ostilităților rămân, în timp ce infrastructura militară iraniană, care a fost bombardată, este în curs de reconstrucție.
Concluzie
Reactivarea sancțiunilor ONU împotriva Iranului prin mecanismul „snapback” va avea consecințe severe asupra economiei iraniene și va amplifica tensiunile regionale, complicând perspectivele de stabilitate și dialog diplomatic.
