Nașterea și formarea profesională a lui Marius Nasta
Medicul Marius Nasta, renumit pentru contribuțiile sale în domeniul ftiziologiei, s-a născut la 4 decembrie 1890, la București. După finalizarea studiilor liceale între 1901 și 1908, a urmat cursurile Facultății de Medicină din București, pe care le-a absolvit în 1918. A continuat să se pregătească în Franța (1918-1920, 1926-1927) și în SUA (1927).
Cariera academică și profesională
Marius Nasta a început cariera academică ca preparator și apoi ca asistent la Laboratorul de Medicină Experimentală al Facultății de Medicină din București (1920-1927). A ocupat diverse funcții, inclusiv asistent la Clinica III Medicală (1921-1922), șef de lucrări (1927-1931) și șef al Secției de Tuberculoză la Institutul „Dr. I. Cantacuzino” din București (1931-1945). A fost titular al cursului de etiologie și profilaxie a tuberculozei la Institutul de Igienă și Sănătate Publică (1928) și profesor de Clinică Ftiziologică la Institutul de Medicină și Farmacie din București (1945-1962).
Cercetări și contribuții în domeniul tuberculozei
Nasta a desfășurat cercetări importante în microbiologie, imunologie, morfopatologie clinică și epidemiologică, având ca obiectiv depistarea, profilaxia și tratamentul tuberculozei. A publicat numeroase lucrări, inclusiv coordonarea tratatului „Tuberculoza” (1957-1958), lucrare de referință în domeniu. A condus primele acțiuni de depistare a tuberculozei în mediul rural și în centrele muncitorești, organizând centre de depistare prin microradiofotografie.
Realizări și recunoaștere
Marius Nasta a fost membru fondator al Societății pentru Studiul Tuberculozei și președinte al Uniunii Societăților de Științe Medicale din România. A fost ales membru corespondent al Academiei Române pe 23 martie 1952 și a devenit membru titular pe 2 iulie 1955. A murit pe 5 aprilie 1965, iar Institutul Național de Pneumologie din București îi poartă numele.
Concluzie
Contribuțiile lui Marius Nasta în studiul și tratamentul tuberculozei au avut un impact semnificativ asupra sănătății publice din România, lăsând o moștenire durabilă în domeniul științelor medicale.
