Dr. Alois Alzheimer: Viața și Contribuțiile Sale
Alois Alzheimer, psihiatru și neuropatolog german, a devenit o figură de referință în istoria medicinei prin identificarea unei afecțiuni neurologice în 1906, pe care a descris-o ca fiind „o boală neobișnuită a cortexului cerebral”, denumită inițial „demență presenilă”. Deși a avut un rol crucial, nu a revendicat niciodată numele acestei boli. În 1910, mentorul său, Emil Kraepelin, a fost cel care a folosit pentru prima dată termenul „boala Alzheimer”.
Formarea Profesională și Activitatea de Cercetare
Alois Alzheimer s-a născut pe 14 iunie 1864 în Marktbreit, Bavaria. A studiat medicina la universitățile din Aschaffenburg, Tübingen, Berlin și Würzburg, absolvind în 1887. A început să lucreze la Spitalul pentru bolnavi psihici și epileptici din Frankfurt, unde a propus metode inovatoare de tratament, renunțând la metodele coercitive în favoarea supravegherii pacienților și a terapiilor mai umane.
Împreună cu Emil Sioli și Franz Nissl, Alzheimer a realizat un studiu amplu, publicat în șase volume între 1906 și 1918, axat pe cortexul cerebral. În 1901, a început să lucreze cu Auguste Deter, o pacientă de 51 de ani care prezenta simptome severe de demență, ceea ce l-a determinat să aprofundeze această afecțiune.
Descoperirea Bolii Alzheimer
La 25 noiembrie 1901, Alzheimer a diagnosticat-o pe Auguste Deter cu demență presenilă. După decesul ei, survenit în aprilie 1906, autopsia a relevat modificări neurologice caracteristice, care au fost prezentate la Conferința Psihiatrilor din sud-vestul Germaniei în noiembrie 1906. Aceasta a fost prima raportare a atrofiei difuze presenile a creierului, afecțiune care a devenit cunoscută ulterior ca boala Alzheimer.
Ultimii Ani și Moartea
În 1912, Alzheimer a fost numit profesor de psihiatrie la Universitatea din Breslau. Cu toate acestea, în timpul călătoriei spre noul său post, a început să prezinte simptome de îmbolnăvire. A fost internat în spital cu tulburări cardiace și renale și a decedat pe 19 decembrie 1915. A fost înmormântat la Cimitirul Central din Frankfurt pe Main, alături de soția sa.
Impactul Bolii Alzheimer în Prezent
Boala Alzheimer este cea mai frecventă formă de demență, reprezentând între 60% și 70% din cazurile totale de demență. La nivel mondial, peste 55 de milioane de oameni suferă de demență, cu un diagnostic nou la fiecare 3 secunde. În România, prevalența demenței va crește semnificativ, de la 341.195 de cazuri în 2019 la 577.177 de cazuri estimate în 2050. În 2023, medicii de familie au raportat 10.151 de cazuri noi de boala Alzheimer, un număr aproape dublu față de 2014.
Femeile sunt diagnosticate cu boala Alzheimer într-o proporție mai mare decât bărbații, iar cazurile sunt mai frecvente în mediul urban. Deși vârsta este principalul factor de risc, boala Alzheimer nu este o parte normală a îmbătrânirii, iar demența cu debut tânăr reprezintă până la 9% din cazuri. Factorii de risc includ stilul de viață, moștenirea genetică și bolile cronice.
Concluzie
Contribuțiile lui Alois Alzheimer la înțelegerea demenței au avut un impact profund asupra domeniului medical, iar cercetările continue despre boala care îi poartă numele subliniază importanța conștientizării și gestionării acestei afecțiuni în societate.
