Alarma tăcută a exploziilor de gaze în România
România se confruntă cu o creștere alarmantă a exploziilor de gaze, care afectează clădiri și provoacă pierderi de vieți omenești. Aceste tragedii sunt cauzate de neglijență, lipsa verificărilor și un sistem deficitar privind siguranța instalațiilor de gaze, a declarat Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă.
Schimbarea legislativă din 2011
În 2011, a fost eliminată obligația ca verificarea periodică a instalațiilor de gaze, realizată anterior de operatorii de distribuție, să fie efectuată de aceștia. Astfel, această activitate poate fi realizată de orice firmă autorizată de ANRE, ceea ce a dus la o scădere a controlului și responsabilității. Chisăliță a explicat că, în trecut, răspunderea era clar definită, dar acum este dispersată între numeroase firme mici, fără experiență și fără un control riguros.
Cresterea firmelor de servicii și calitatea scăzută
După 2012, cererea pentru servicii legate de gaze a crescut, atrăgând multe persoane necalificate. Peste 1.500 de firme au obținut autorizații, având mai mult de 15.000 de lucrători. Verificările s-au transformat în simple formalități, iar consumatorii, dorind să economisească, au ajuns să plătească pentru lucrări neconforme, obținând avize favorabile fără o evaluare riguroasă.
Neglijența ca principală cauză a exploziilor
Neglijența umană rămâne principala cauză a exploziilor de gaze, cu instalații improvizate și lipsa verificărilor tehnice care formează adevărate bombe cu ceas. O estimare arată că aproximativ 40% din instalațiile de gaze din România nu au efectuat verificările necesare. De asemenea, necunoașterea amplasamentului conductelor contribuie la accidente, deoarece lucrările de construcție sunt adesea realizate fără consultarea hărților actualizate.
Starea infrastructurii și lipsa de educație
Starea infrastructurii gazelor este o problemă majoră, multe conducte fiind vechi și întreținerea insuficientă. Lucrările de reabilitare necorespunzătoare au deteriorat sistemele subterane, crescând riscul de scurgeri. De asemenea, educația privind siguranța gazelor este deficitară, puțini români știind cum să reacționeze în caz de scurgeri de gaz.
Responsabilitate sistemică și soluții propuse
Fiecare accident subliniază o lipsă de responsabilitate sistemică. Chisăliță a subliniat necesitatea revenirii la un sistem de control integrat, în care activitățile de proiectare, construcție și verificare să fie gestionate de distribuitorul de gaze. Studiile din alte țări arată că externalizarea serviciilor a dus la creșterea numărului de accidente, iar România ar trebui să învețe din aceste experiențe.
Concluzie
Exploziile de gaze nu sunt doar incidente tehnice, ci reflectă o cultură a nepăsării. Este esențial să se reîntregească responsabilitățile și să se prioritizeze siguranța pentru prevenirea tragediilor viitoare.
