Noul lider al AEP solicită revizuirea legislației electorale
Noul președinte al Autorității Electorale Permanente (AEP), Adrian Țuțuianu, a fost numit în funcție de Parlament în noiembrie, la propunerea PSD. În prima sa conferință de presă, Țuțuianu a prezentat bilanțul anilor electorali 2024-2025 și a anunțat intenția de a propune Parlamentului modificări legislative, având în vedere problemele identificate în mai multe domenii tematice.
Restructurarea AEP
Țuțuianu a precizat că AEP va fi reorganizată, ceea ce va implica concedierea unor angajați. El a constituit grupuri de lucru pentru a elabora o lege de organizare și funcționare a AEP, o nouă organigramă și un cod electoral. Președintele AEP a subliniat necesitatea unei legi organice care să clarifice atribuțiile instituției, având în vedere că acestea sunt acum fragmentate în diverse acte normative.
Provocările identificate
Adrian Țuțuianu a enumerat zece domenii cu deficiențe care necesită modificări legislative:
- Cadrul legislativ general: legislația este fragmentată și dificil de aplicat.
- Regimul candidaturilor: candidaturile independente sunt insuficient reglementate.
- Evidențele electorale: autoritățile locale întârzie actualizarea registrului electoral.
- Administrația electorală: diferitele tipuri de organisme și atribuțiile lor variază între alegeri.
- Procedurile de vot: orarul și procedurile de vot diferă între tipurile de alegeri.
- Campania electorală: reglementările privind publicitatea politică sunt insuficiente.
- Logistica electorală: responsabilitățile pentru materiale și organizare sunt reglementate neuniform.
- Consemnarea și centralizarea rezultatelor: necesitatea standardizării proceselor verbale.
- Regimul contravențional: anumite fapte nu pot fi sancționate din cauza încetării activității organismelor competente.
- Conflicte de norme legale: clarificarea atribuțiilor birourilor electorale județene este necesară.
Economii și restructurări
Țuțuianu a anunțat că AEP va implementa economii de 10% la cheltuielile de personal, ceea ce ar contribui la reducerea costurile cu aproximativ patru milioane de lei. De asemenea, va fi reorganizată structura teritorială a AEP, în funcție de criterii precum numărul de secții de vot și dimensiunea județului.
Probleme în Registrul Electoral
Președintele AEP a subliniat că în Registrul Electoral sunt aproape 134.000 de persoane cu vârste între 90 și 99 de ani și 14.000 de persoane cu vârste de peste 100 de ani, majoritatea fiind decedate. Aceste date necesită o corectare prin colaborarea cu primăriile.
Costurile alegerilor
Țuțuianu a prezentat și costurile alegerilor din 2024 și 2025, menționând că alegerea autorităților locale și a Parlamentului European a costat 249.763.800 de euro, iar alegerea președintelui României din 2024 a costat 147.000.000 de euro.
Concluzie
Revizuirea legislației electorale și restructurarea AEP sub conducerea lui Adrian Țuțuianu reprezintă pași semnificativi în modernizarea și eficientizarea procesului electoral din România, având potențialul de a îmbunătăți transparența și funcționalitatea instituției.
