Decizia piloților români de a nu doborî drona rusească
Căpitanul-comandor (r) Laurențiu Buzenchi, președintele Asociației Române de Propagandă și Istoria Aeronauticii, a explicat motivul pentru care piloții români nu au atacat drona care a intrat în spațiul aerian românesc. Spre deosebire de colegii polonezi, aceștia au considerat că nu se poate lua o decizie de atac asupra unei ținte care nu este bine identificată.
Riscurile neidentificării țintei
Buzenchi a subliniat că decizia de a doborî o dronă poate avea consecințe grave, având în vedere riscurile implicate. El a comparat situația cu posibilitatea ca drona să transporte o amenințare biologică, cum ar fi antraxul, ceea ce ar putea avea efecte devastatoare. De asemenea, comandorul a menționat că ucrainenii au dezvoltat „drone vânător” care reprezintă un răspuns mai eficient în astfel de incidente, cu costuri relativ mici, comparativ cu rachetele necesare pentru a doborî o dronă, care pot varia între 35.000 și 600.000 de euro.
Provocările unui atac masiv
Buzenchi a explicat că situația ar fi fost mult mai complexă în cazul unui atac cu un număr mare de drone, întrebând retoric: „Pe care le alegi?”. Acesta a subliniat că, deși doborârea dronei nu ar fi fost neapărat periculoasă, rușii au avut control constant asupra acesteia, având scopul de a verifica vigilența forțelor române și de a evalua metodele de contracarare disponibile.
Gestionarea resurselor militare
Comandorul a evidențiat că resursele de muniție sunt limitate și că un stat se aprovizionează mai degrabă pentru pace, fără a deține stocuri mari de muniție, care au un termen de valabilitate. Aceasta face ca investiția în muniție să fie o chestiune economică complicată, deoarece stocurile depășite trebuie distruse.
Concluzie
Decizia piloților români de a nu doborî drona rusească reflectă o evaluare atentă a riscurilor și a resurselor disponibile, având implicații importante pentru strategia de apărare națională și pentru gestionarea amenințărilor în contextul actual de securitate regională.


