Contextul reformei pensiilor în Europa
La începutul lunii octombrie 2025, prim-ministrul francez Sébastien Lecornu a anunțat amânarea reformelor pensiilor până în 2027, în contextul alegerilor prezidențiale. Această decizie a fost primită cu entuziasm de deputații socialiști, dar a generat nemulțumiri în rândul comunității de afaceri și a dus la retrogradarea ratingului de credit al Franței de către S&P. În Europa, crizele sistemelor de pensii sunt tot mai frecvente, iar economiștii Javier Díaz Giménez și Julián Díaz Saavedra analizează aceste provocări, folosind Spania ca studiu de caz.
Problemele fundamentale ale sistemelor de pensii
Populația Europei îmbătrânește, iar rata natalității este în scădere. Speranța de viață crește, ceea ce înseamnă că mai puțini oameni contribuie la sistemele publice, în timp ce numărul pensionarilor care retrag beneficii este în creștere. Multe sisteme europene, bazate pe modelul „pay-as-you-go”, necesită ajustări pentru a se adapta acestei realități demografice, dar modificările vârstei de pensionare întâmpină adesea opoziție vehementă din partea publicului.
Exemple de reforme în Europa
În Franța, s-a propus creșterea vârstei de pensionare cu doi ani, până la 64 de ani, în timp ce Danemarca ajustează periodic vârsta de pensionare, având în vedere speranța de viață, și a stabilit să o crească la 70 de ani până în 2040.
Obstacolele reformelor pensiilor
Reformele eșuează adesea din cauza prioritizării intereselor politice în detrimentul economiei. Deși tranzițiile demografice sunt previzibile și costurile lor cuantificabile, reforma se lovește de stimulentele electorale și de neîncrederea publicului.
Soluții propuse pentru reformele pensiilor
Economiștii propun o abordare multidimensională, care să abordeze atât cheltuielile, cât și contribuțiile. Printre soluțiile menționate se numără:
- Incorporarea unor mecanisme de ajustare automată a pensiilor în funcție de realitățile economice și demografice.
- Compensarea persoanelor afectate de reforme prin transferuri unice de active lichide de la guvern.
- Introducerea unui factor de sustenabilitate care să ajusteze pensiile în funcție de speranța de viață.
- Reguli de ajustare automată pentru actualizarea pensiilor, pentru a asigura sustenabilitatea financiară.
- Calcularea pensiilor pe baza contribuțiilor pe întreaga durată a carierei, nu doar pe ultimele 25 de ani.
- Eliminarea plafoanelor pentru contribuțiile la impozitul pe salarii, menținând pensiile maxime.
Impactul reformelor propuse
Aceste măsuri ar putea îmbunătăți sustenabilitatea financiară a sistemelor de pensii, încurajând în același timp economiile private și prelungirea carierei profesionale. Este esențial ca reformele să fie anunțate cu anticipație, permițând gospodăriilor să se adapteze la noile condiții.
Concluzie
Deși reformele pensiilor sunt inevitabile, abordarea acestora necesită o comunicare clară și o anticipare a reacțiilor negative din partea publicului. Fără acțiuni proactive, opțiunile guvernelor ar putea duce la majorări nepopulare ale impozitelor în viitor.
