Mormântul lui Mircea cel Bătrân redeschis la Mănăstirea Cozia
Sarcofagul lui Mircea cel Bătrân de la Mănăstirea Cozia, original, a fost redeschis recent de arheologii vâlceni, la aproape un secol de la prima cercetare. Proiectul implică specialiști de la Muzeul Județean „Aurelian Sacerdoțeanu” Vâlcea, Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan” și Centrul de Cercetări Antropologice și Biomedicale „Olga Necrasov” din Iași.
Obiectivele cercetării
Cercetarea urmărește atât descărcarea de sarcină arheologică a monumentelor din ansamblul monahal din Călimănești, în vederea restaurării, cât și verificarea stării sarcofagului, considerat unic între mormintele boierești și domnești din România. Există speculații că sarcofagul ar fi fost mutat la începutul secolului XX. Arheologul Ion Tuțulescu a declarat că sarcofagul este cel original și se află într-o stare bună de conservare, fiind din piatră și având o nișă cefalică specifică mormintelor din Europa Apuseană (secolele V-XV d. Chr.).
Istoricul mormântului
Mircea cel Bătrân a murit pe 31 ianuarie 1418 și a fost înmormântat pe 4 februarie în ctitoria sa de la Călimănești. Mormântul a fost profanat de mai multe ori, prima dată în 1821 de trupele eteriste și din nou în timpul ocupației germane (1916-1918). În 1919, superiorul mănăstirii, Protosinghel Anastasie Popescu, a raportat starea jalnică a monumentului, care a fost devastat de trupele inamice.
Reparații și restaurări
Piatra comemorativă de pe mormântul lui Mircea cel Bătrân a fost spartă de trupele de ocupație, dar a fost refăcută în 1936, cu o pisanie scrisă de Nicolae Iorga. În 1938, piatra a fost schimbată, iar actuala piatră funerară a fost adusă din Bulgaria.
Mănăstirea Cozia – o importantă ctitorie
Mănăstirea Cozia, situată pe Valea Oltului, este considerată cea mai importantă ctitorie a lui Mircea cel Bătrân, deși unele surse îl indică pe tatăl său, Radu I, ca fiind ctitor. Slujba de sfințire a avut loc pe 18 mai 1388, oficiată de Sfântul Nicodim de la Tismana. Ansamblul mănăstirii este un monument istoric de importanță națională, incluzând biserica „Sfânta Treime” (datată 1388), paraclisele „Adormirea Maicii Domnului” (1583) și „Duminica Tuturor Sfinților” (1710), precum și trapeza din 1853.
Concluzie
Cercetările arheologice recente de la Mănăstirea Cozia nu doar că confirmă autenticitatea sarcofagului lui Mircea cel Bătrân, dar pot aduce la lumină noi informații despre istoria și starea ansamblului monahal, contribuind astfel la conservarea patrimoniului cultural românesc.
