Contextul Legii Pensiilor Speciale pentru Magistrați
Actul normativ inițiat de Guvernul condus de premierul Ilie Bolojan, pentru care Executivul și-a asumat răspunderea în Parlament pe 1 septembrie, prevede creșterea treptată a vârstei de pensionare a judecătorilor și procurorilor la 65 de ani și limitarea pensiei de serviciu la 70% din valoarea ultimului salariu. Legea a fost contestată la Curtea Constituțională de Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ).
Reacțiile din Sistemul Judiciar
Reforma pensiilor magistraților a stârnit ample nemulțumiri în sistemul judiciar, rezultând în funcționarea instanțelor la capacitate redusă timp de aproape două luni. Activitatea judiciară este limitată la cauzele urgente, ca formă de protest față de modificările propuse. Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a criticat proiectul de lege, acuzând un climat de ostilitate creat împotriva magistraților prin campanii politice și mediatice menite să discrediteze sistemul judiciar.
Contestația și Argumentele ÎCCJ
ÎCCJ a sesizat Curtea Constituțională nu doar în legătură cu legea pensiilor magistraților, ci și cu reglementarea privind pensiile private, considerând că ambele acte normative încalcă dreptul de proprietate. Instanța a subliniat că, în lipsa unui scop clar și a unei compensații adecvate, modificările legislative constituie o privare de proprietate nejustificată.
Implicarea Politică și Economică
Decizia Curții Constituționale, programată pentru luni, are implicații majore asupra sistemului judiciar și parcursului guvernului Bolojan. Premierul a avertizat că o respingere a legii ar putea submina legitimitatea Executivului de a continua reformele. De asemenea, a menționat că respingerea ar putea afecta deblocarea fondurilor europene din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), în valoare de aproximativ 231 de milioane de euro, condiționate de reformarea sistemului de pensii speciale.
Concluzie
Decizia CCR va influența semnificativ funcționarea sistemului judiciar și parcursul politic al guvernului, având potențialul de a afecta atât stabilitatea instituțională, cât și accesul la fonduri europene esențiale pentru dezvoltarea națională.
