Curtea Constituțională analizează pensiile speciale ale magistraților
La ora 14:00 a început ședința Curții Constituționale a României (CCR) din 20 octombrie 2025, care are pe ordinea de zi mai multe obiecții de neconstituționalitate, printre care se află și reforma pensiilor speciale pentru magistrați.
Dosarele analizate de CCR
În cadrul ședinței, CCR va discuta următoarele dosare:
- Dosar nr. 4008A/2025 – Obiecția de neconstituționalitate a Legii pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu, formulată de Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ);
- Dosar nr. 3524A/2025 – Obiecția de neconstituționalitate a Legii pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 83/1999, formulată de Președintele României;
- Dosar nr. 3135A/2025 – Obiecția de neconstituționalitate a Legii pentru completarea Legii nr. 267/2008, formulată de 28 de senatori din Grupul parlamentar Alianța pentru Unirea Românilor;
- Dosar nr. 3380A/2025 – Obiecția de neconstituționalitate a Legii pentru modificarea și completarea Legii nr. 489/2006, formulată de Președintele României.
Contextul reformei pensiilor magistraților
Actul normativ inițiat de Guvernul condus de premierul Ilie Bolojan, pentru care Executivul și-a asumat răspunderea în Parlament pe 1 septembrie, propune creșterea treptată a vârstei de pensionare a judecătorilor și procurorilor până la 65 de ani și limitarea pensiei de serviciu la 70% din valoarea ultimului salariu. Legea a fost contestată de ÎCCJ, care a semnalat că modificările propuse încalcă dreptul de proprietate.
Reforma a generat nemulțumiri în sistemul judiciar, instanțele funcționând la capacitate redusă și limitându-se la cauzele urgente ca formă de protest. Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a criticat în mod repetat proiectul de lege, acuzând un climat de ostilitate împotriva magistraților.
Implicațiile deciziei CCR
Decizia CCR de luni va avea implicații semnificative asupra funcționării sistemului judiciar și asupra parcursului guvernului Bolojan. Premierul a avertizat că o respingere a legii ar putea afecta legitimitatea Executivului de a continua reformele promise. Între timp, șeful Guvernului a precizat că nu ia în considerare demisia în cazul unei decizii nefavorabile.
Hotărârea CCR este așteptată să influențeze nu doar activitatea sistemului judiciar, ci și deblocarea fondurilor europene din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), în valoare de aproximativ 231 de milioane de euro, condiționate de reformarea sistemului de pensii speciale.
Concluzie
Decizia Curții Constituționale va avea un impact major asupra sistemului judiciar din România și asupra capacității guvernului de a implementa reformele necesare, influențând în mod direct stabilitatea și eficiența acestuia.
