Critica adusă ministrului Pîslaru pentru lipsa de performanță
Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, este subiectul unor critici severe din cauza performanțelor slabe în atragerea fondurilor europene. În ciuda provocărilor economice și a necesității de finanțare externă, Pîslaru a fost denumit „ministul zero” al Fondurilor Europene, fiind acuzat că nu a reușit să obțină fonduri pentru România.
Starea absorbției fondurilor europene
Conform surselor, absorbția fondurilor europene în România se situează la doar 17,1%, ceea ce reprezintă aproximativ 5,3 miliarde de euro din totalul disponibil. În mandatul lui Pîslaru, s-au atras doar 600 de milioane de euro, majoritatea pe baza solicitărilor anterioare ale fostului ministru.
-
2023: România a atras 2,2 miliarde de euro din fonduri europene.
-
2024: Suma a crescut la 4,7 miliarde de euro.
-
2025: Sub mandatul lui Pîslaru, cifrele sunt în cădere liberă, în ciuda disponibilității fondurilor.
Riscuri financiare pentru România
În 2024, România a negociat renunțarea la 3 miliarde de euro din împrumuturi și a mutat finanțarea pentru autostrăzi pe componenta de granturi. Totuși, în 2025, țara riscă să piardă 7 miliarde de euro din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Până în luna august, nu au fost semne că fondurile ar fi fost accesate, deși acestea sunt disponibile.
-
Facturi restante în valoare de 7 miliarde de lei.
-
România renunță la 7 miliarde de euro din împrumuturi.
-
Modificările din PNRR nu au fost depuse la Comisia Europeană.
Poliția modei în minister
În ciuda problemelor cu absorbția fondurilor, ministrul Pîslaru a impus un cod vestimentar strict în minister, cerând angajaților să aibă o ținută „curată, decentă și profesională”. Această măsură a fost interpretată ca o deturnare de la problemele reale, având în vedere riscul pierderii unor sume semnificative de bani.
Pîslaru a transmis, de asemenea, indicații privind utilizarea autoturismelor de serviciu, subliniind prioritățile instituției în fața provocărilor financiare.
Concluzie
Criticile aduse ministrului Pîslaru evidențiază o disfuncționalitate în gestionarea fondurilor europene, cu posibile consecințe grave pentru finanțarea proiectelor esențiale din România.
