Miza bugetului pentru București
Nicușor Dan a anunțat că nu va promulga legea bugetului de stat pe 2026 dacă aceasta nu respectă rezultatul referendumului local din București. La sfârșitul lunii ianuarie, președintele României a subliniat că legea bugetului trebuie să prevadă o formulă prin care impozitul pe venit colectat în Capitală să ajungă, în primul rând, la Primăria Municipiului București, urmând ca repartizarea să fie decisă la nivel local.
Repartizarea fondurilor
Conform propunerii discutate, banii vor fi împărțiți astfel:
- 85% vor rămâne la Consiliul General al Municipiului București (CGMB), care îi va distribui între Primăria Capitalei și primăriile de sector;
- 14% vor merge direct la bugetul local al Primăriei Capitalei, pentru servicii publice, infrastructură și programe de dezvoltare;
- 1% va fi alocat județului Ilfov.
Rezultatul referendumului
Referendumul local desfășurat pe 24 noiembrie 2024 a fost validat cu o prezență de 40,97%. La întrebarea privind repartizarea impozitelor și taxelor între Primăria Capitalei și primăriile de sector, 64,37% dintre votanți au răspuns afirmativ.
Proiectul de lege inițiat de Cătălin Drulă
În paralel, un proiect de lege inițiat de Cătălin Drulă, care vizează transpunerea totală a referendumului, este în curs de examinare în Parlament. Senatul a adoptat tacit proiectul, iar Camera Deputaților este for decizional. Această propunere extinde amendamentul discutat, stipulând că Consiliul General al Municipiului București va decide atât repartizarea veniturilor din impozitul pe venit, cât și a taxelor și impozitelor locale, creând un model de buget municipal unitar.
Problemele actuale ale bugetului municipal
Expunerea de motive a proiectului evidențiază că, în prezent, taxele și impozitele locale, inclusiv cele pe clădiri și terenuri, se împart între bugetele sectoarelor, în timp ce impozitul pe venit este distribuit între municipalitate și sectoare. Inițiatorii susțin că această structură financiară generează dezechilibre între atribuțiile Primăriei Generale și resursele disponibile, în condițiile în care Primăria Municipiului București suportă cheltuieli semnificative pentru transportul public, termoficare și infrastructura principală a orașului.
Concluzie
Acceptarea parțială a propunerii lui Nicușor Dan în bugetul Capitalei reprezintă un pas important în direcția respectării voinței cetățenilor exprimată prin referendum, dar implementarea completă a proiectului lui Drulă ar putea aduce o mai bună gestionare a resurselor financiare în București.
