Contextul planului de pace pentru Gaza
Sub planul de pace al lui Donald Trump pentru Gaza, „linia galbenă” – la care Israel s-a retras la începutul acestei luni – reprezintă prima dintre cele trei etape ale retragerii militare israeliene, lăsând Israelul în controlul a aproximativ 53% din Fâșia Gaza. O publicație israeliană, Yedioth Ahronoth, a descris-o ca „de facto noua frontieră” în Gaza.
Implicarea Statelor Unite și presiunea asupra lui Netanyahu
Fortificațiile și demarcările pe care Israelul le construiește de-a lungul acestei limite sunt menite să divizeze clar teritoriul, dar pot ajuta și la estomparea așteptărilor diferite ale aliaților lui Netanyahu din Washington și din țară. Capacitatea lui Netanyahu de a menține în echilibru aceste așteptări depinde în mare măsură de următoarea etapă a negocierilor. Linia galbenă este temporară, iar retragerea suplimentară a forțelor israeliene depinde de rezolvarea problemelor dificile legate de a doua etapă a acordului lui Trump, inclusiv transferul de putere în Gaza și procesul de dezarmare a Hamas.
Washingtonul este preocupat să nu existe nimic care să perturbe această etapă delicată a negocierilor. Vicepreședintele SUA, JD Vance, a sosit marți pentru a-l încuraja pe Netanyahu să continue discuțiile de pace. Negociatorii lui Trump, Steve Witkoff și Jared Kushner, s-au întâlnit cu premierul israelian luni.
Reacțiile interne și strategia militară a lui Netanyahu
Ziarele israeliene au raportat că Netanyahu primește un mesaj ferm din partea aliaților săi americani de a „arăta reținere” și de a nu pune în pericol încetarea focului. Când Israelul a reclamat că Hamas a încălcat termenii încetării focului duminică, ucigând doi soldați, răspunsul propus de ministrul Național al Securității, din partea dreptei radicale, a fost un singur cuvânt: „Război”. În schimb, Israelul a efectuat o serie intensivă, dar scurtă, de atacuri aeriene, înainte de a reinstaura armistițiul, subliniind că trupele sale au fost atacate în interiorul liniei galbene, pentru a arăta Washingtonului că Israelul nu a încălcat regulile.
Netanyahu a declarat că războiul nu se va încheia până când Hamas nu va fi desființat, dezarmarea și demilitarizarea completă a Gazei fiind printre condițiile pe care le-a stabilit. Comentatorii israelieni susțin că deciziile reale privind acțiunile militare ale Israelului în Gaza sunt acum luate la Washington.
Așteptările și incertitudinile viitoare
Linia galbenă – și sarcina descurajantă care îi așteaptă pe negociatori în a doua etapă a acordului – sugerează de ce partenerii de coaliție ai lui Netanyahu au ales să aștepte, în loc să pună în aplicare o amenințare de a dărâma guvernul său. Visul pentru mulți dintre coloniștii extremiști – și miniștri – este ca următoarea etapă a acestui proces să se dovedească imposibil de rezolvat, iar linia galbenă să devină de facto granița, deschizând calea pentru noi așezări pe terenul gazan. Unii hardlineri ar dori ca Israelul să anexeze întreaga Fâșie Gaza.
Totuși, majoritatea israelienilor doresc o încheiere a războiului și ca rămășițele ostaticilor și soldaților Israelului să revină acasă. Netanyahu, cunoscut ca un politician care își menține opțiunile deschise cât mai mult timp posibil, a convenit asupra acestei prime etape, retrăgându-se în poziții care lasă Israelul în controlul a mai mult de jumătate din Gaza, și a acceptat un armistițiu pentru a recupera ostaticii.
Concluzie
Pe măsură ce negocierile avansează, provocările și așteptările diferite ale aliaților din SUA și din interiorul Israelului vor face mai dificilă alinierea obiectivelor, iar Netanyahu va avea un spațiu politic mai restrâns decât și-ar dori.
