Critica liderilor europeni față de restricțiile de vize impuse de SUA
Lideri europeni, inclusiv Emmanuel Macron, au acuzat Washingtonul de „coerciție și intimidare”, în urma impunerii de către SUA a unei interdicții de viză asupra a cinci personalități europene proeminente. Acestea au fost în centrul campaniei de introducere a unor legi care reglementează companiile tehnologice americane. Interdicțiile de viză au fost impuse marți asupra lui Thierry Breton, fost comisar european și unul dintre arhitecții Actului european pentru servicii digitale (DSA), și asupra a patru campioni ai luptei împotriva dezinformării, dintre care doi din Germania și doi din Regatul Unit.
Persoanele vizate includ pe Imran Ahmed, director executiv al Centrului pentru Combaterea Urmăririi Digitale din Marea Britanie, Anna-Lena von Hodenberg și Josephine Ballon de la organizația germană HateAid, și Clare Melford, co-fondatoare a Global Disinformation Index. Secretarul de stat american, Marco Rubio, a justificat interdicțiile de viză, afirmând pe X: „De prea mult timp, ideologii din Europa au condus eforturi organizate pentru a constrânge platformele americane să pedepsească punctele de vedere americane pe care le contestă. Administrația Trump nu va mai tolera aceste acte grave de cenzură extraterritorială.”
Reacțiile europene la interdicțiile de viză
Germania, Spania, Regatul Unit și o serie de oficiali ai UE s-au alăturat președintelui francez în condamnarea acestei măsuri, Bruxelles-ul semnalizând că ar putea „răspunde rapid și decisiv” împotriva „măsurilor nejustificate”. DSA este perceput de Washington ca o formă de cenzură, în timp ce liderii europeni susțin că reglementările sunt necesare pentru a controla discursul de ură; însă disputa amenință să devină parte a unui conflict cultural și politic mai amplu între administrația lui Donald Trump și Europa.
Macron a condamnat interdicția de viză, afirmând că „aceste măsuri reprezintă intimidare și coerciție menite să submineze suveranitatea digitală europeană”. El a adăugat că reglementările digitale ale Uniunii Europene au fost adoptate în urma unui proces democratic și suveran și că acestea aplică reguli pentru a asigura o competiție corectă între platforme, fără a viza vreo țară terță.
Declarațiile oficialilor europeni
Ministrul francez de externe, Jean-Noël Barrot, a declarat: „Popoarele Europei sunt libere și suverane și nu pot lăsa regulile care guvernează spațiul lor digital să fie impuse de alții.” Breton, fost ministru de finanțe francez și comisar european pentru piața internă, a exprimat îngrijorarea sa, întrebând: „S-a întors vânătoarea de vrăjitoare a lui McCarthy?”
Președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a subliniat că „libertatea de exprimare este fundamentul democrației noastre europene puternice și vibrante” și a afirmat că Uniunea Europeană va proteja această libertate. Un purtător de cuvânt al Comisiei a adăugat că, dacă va fi necesar, UE va răspunde rapid și decisiv pentru a-și apăra autonomia de reglementare împotriva măsurilor nejustificate.
Contextul legislativ și implicațiile
Legea europeană, adoptată în 2022, impune platformelor digitale mari să demonstreze că iau măsuri pentru a aborda riscurile online, inclusiv răspândirea de conținut ilegal, discursul de ură și utilizarea dezinformării pentru a manipula rezultatele alegerilor. Recent, platforma X a lui Elon Musk a fost amendată cu 120 de milioane de euro pentru o serie de transgresiuni legate de transparență.
Washingtonul a afirmat că UE urmărește „restricții nejustificate” asupra libertății de exprimare, iar restricțiile extraterritoriale ale DSA sunt concepute pentru a slăbi companiile tehnologice americane și cetățenii acestora. În urma acestor evenimente, Stéphane Séjourné, noul vicepreședinte executiv al Comisiei, a exprimat solidaritate cu Breton, afirmând că „nicio sancțiune nu va tăcea suveranitatea popoarelor europene.”
Concluzie
Conflictul dintre SUA și Europa în privința reglementărilor digitale și a libertății de exprimare ar putea avea consecințe semnificative pe termen lung asupra relațiilor transatlantice și asupra modului în care tehnologiile digitale sunt reglementate pe plan internațional.
