La răscrucea crizelor: datoriile Japoniei și semnalele de avertizare pentru economia globală

Moderator
4 Min Citire
Sursa foto: PROFILUX IMAGES

Japonezii: Semnale de avertizare în piețele financiare

Piețele financiare ale Japoniei emit semnale de alarmă nu doar pentru Tokyo, ci și pentru întreaga lume. Banca Japoniei (BOJ), cunoscută anterior pentru politica sa de tipărire aproape nelimitată a banilor, începe să facă pași spre dezvăluirea intervențiilor sale masive. Dilema datoriilor Japoniei ajunge acum la un punct critic.

Intervenția Băncii Japoniei

Săptămâna aceasta, BOJ a anunțat că va începe să vândă o parte din deținerile sale semnificative de fonduri tranzacționate la bursă (ETFs), în valoare de peste 79 de trilioane de yeni (mai mult de 500 de miliarde de dolari). Aceasta este o mișcare fără precedent pentru o bancă centrală majoră și provoacă unde de șoc pe piețele financiare globale.

Datoria Japoniei: O problemă majoră

Datoria Japoniei a crescut la aproximativ 1.324 de trilioane de yeni, sau aproape 235% din PIB-ul său. Nicio altă națiune dezvoltată nu se apropie de aceste cifre. Randamentul obligațiunilor guvernamentale pe 10 ani se află acum peste 1,6%, un nivel nemaiîntâlnit de decenii. Ratele mai mari înseamnă că Japonia plătește acum și mai mult doar pentru dobânzi, fără a aborda efectiv datoria.

Provocările economice pentru SUA

În timp ce Japonia se străduiește să gestioneze această povară uriașă a datoriilor, SUA se confruntă cu o furtună similară, dar și mai mare. Până în septembrie 2025, datoria națională a Americii a depășit 37 de trilioane de dolari, adică peste 100.000 de dolari pentru fiecare persoană din țară, reprezentând aproximativ 120% din PIB. Trezoreria a început să răscumpere propriile obligațiuni pentru a menține funcționarea pieței și a conține costurile de împrumut.

Publicitate
Ad Image

Controlul curbei randamentelor

Există discuții despre adoptarea unui control al curbei randamentelor în stil japonez, care ar însemna limitarea artificială a ratelor dobânzilor pe termen lung pentru a gestiona datoria enormă. Potrivit analizei lui Lyn Alden, această problemă nu poate fi ușor inversată: deficitele fiscale ale SUA sunt pe autopilot, iar blocajul politic face aproape imposibile tăierile mari de cheltuieli sau creșterile de taxe.

Implicarea investițiilor alternative

Ambele țări se confruntă cu realitatea că datoriile lor s-ar putea să nu fie niciodată complet plătite. În acest context, vechea încredere în monedele pe hârtie începe să se clatine. Din ce în ce mai mulți investitori se îndreaptă spre alternative de „bani duri”: active care nu pot fi tipărite la voință, cum ar fi bitcoin sau aurul. Teza lui Lyn Alden devine centrală în acest discurs: cele mai mari economii ale lumii sunt prinse pe o cale fiscală de care nu pot scăpa ușor.

Impactul asupra economiilor avansate

Ce se întâmplă în Japonia este mai mult decât o criză locală. Este o previzualizare a provocărilor cu care se pot confrunta economiile dezvoltate dacă continuă să acopere deficitele cu sprijinul băncilor centrale. Fără reforme structurale, tendința către „bani duri” ar putea accelera, iar crăpăturile în ordinea financiară globală ar putea să se lărgească. Aceasta ridică întrebări despre utilitatea Federal Reserve și, în general, a băncilor centrale.

Concluzie

Povestea datoriilor Japoniei constituie un avertisment sever pentru economiile avansate care se află pe o gheață fiscală subțire, cu un impact potențial semnificativ asupra stabilității economice globale.

Distribuie acest articol
Niciun comentariu

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *